Rămâi conectat

Ştirea zilei

FOTO| Căsuța care a ocrotit, timp de 160 de ani, cinci generații din satul Cib stă încă semeață, în picioare

Publicat

în

Căsuța care a ocrotit, timp de 160 de ani, cinci generații din satul Cib stă încă semeață, în picioare

Într-un sfârșit haotic de martie și început de aprilie 2021, la fel de pandemic ca și 2020, cu tulpini mutante de coronavirus pe urmele mele, am pornit-o în sus, în Munții Metaliferi, acolo unde pământul se agață cu degetele groase de piatră ale Cheilor Cibului de seninul cerului. La puțin peste 50 de kilometri de Alba Iulia, dar cuibărit bine în găoacea de piatră a muntelui, satul Cib, al comunei Almașu Mare, este în aceste vremuri un real izvor de tămăduire pentru orișicare suflet hăituit de vremurile apocaliptice pe care le răzbatem din ce în ce mai greu.

Din gospodăriile puține, răsfirate pe Valea Susănarilor (cea a săracilor) și Valea Perțească (ce a bogaților), unindu-se într-un ic ce dă spre vechea biserică a satului, cu Hramul Sfântului Nicolae, răzbate arar glas de om, mai des hămăit de câine sau behăit subțire de oaie. De prin grădini fumegă fuioare alburii, semn că aici abia acum e sfîrșit de iarnă și oamenii curăță grădinile de uscăciuni. La ce greu se ajunge aici sus, în munte, te-ai gândi că toată suflarea locului a dat bir cu fugiții acum, de când democrația ne-a scos din lanțuri și ne-a arătat Vestul. Nu, la Cib nu s-a întâmplat asta. Au mai rămas oameni, cât să ducă sămânța satului, istoria, mai departe. Unul dintre aceștia este Sabin Onc, cel care administerază căminele culturale din toate satele comunei. Nu-i vorbă, că și Sabin și-a încercat norocul multă vreme, la Cugir, înainte de 1989, la Uzina Mecanică, lucrând la secția de Uzinare Ușoară. Dar, spre deosebire de alții, pe Sabin Onc democrația post-decembristă l-a întors acasă, la Cib.

Legăturile sale cu locul natal sunt extrem de puternice, rădăcinile ducând până în țintirimul vechii biserici din sat, cu hramul Sfântul Nicolae. Aici, de Ziua Crucii, zi în care au venit pe lume surorile sale Gheorghița și Paraschiva, părinții săi au ridicat un monument de ”aducere aminte și neuitare în veci” pe locul unde a fost altarul vechii bisericuțe din lemn de la Cib, zice-se arsă pe la 1784, de invadatori. ”Domnul a zis: nu te apropia, descalță-te că locul pe care-l calci este pământ sfânt. Aici a fost până în anul 1784 bisericuța din lemn a protopiatului din Cib. Spre aducere aminte și neuitare în veci s-a ridicat prin surorile Gheorghița și Paraschiva lui Alexe și Valeria Onc. 1980” scrie pe placa de piatră ridicată în locul altarului.

Elit - Gustul Desăvârșit

*Căsuța cu acoperișul din paie, adăpost pentru cinci generații

Aici, în Cib, pe strada Susănarilor, în gospodăria părintească, Sabin Onc a dezvoltat, meticulos, așa cum îi stă în fire, o plantație de căpșuni. Mai mult, căsuța părintească, cu acoperiș de paie, ridicată pe la 1857, a fost transformată anul trecut într-o bijuterie din povești, cu implicarea voluntarilor de la ”Ambulanţă pentru monumente” – Transilvania Sud. ”În această casă au crescut şi bunicii şi părinţii, eu cu surorile mele, chiar pot să spun că şi copiii mei. Fundația era construită din piatră, lemn fag şi pe urmă pământ amestecat cu var. M-am gândit că este păcat să se dărâme şi poate fi salvată şi clasată monument istoric. Acum locuim în ea, este aici bucătăria, cu o sobă de pământ și camera de zi, unde mâncăm.

Casa a fost zugrăvită în alb ca să-mi fie mai ușor să fac eventualele reparații”, ne povestește Sabin Onc. În ziua în care i-am trecut pragul casei, dar m-am băgat și cu capul zdravăn de tot în grinda de sus a ușii – pentru că ușile și geamurile casei sunt în stil minimalist, fapt care ajută la păstrarea temperaturii optime pe interior – în bucătărie gătea soția lui Sabin Onc, o zamă de varză cu șorici afumați, de porc. Pe masa din camera de zi tronau, cum altfel, celebrele mere pătule, un soi păstrat în zonă de pe vremea dacilor liberi.

Casa a fost construită din lemn de fag în două etape, cea mai nouă fiind datată în anul 1857. ”Intervenţia propriu-zisă s-a referit la înlocuirea elementelor degradate sau a celor lipsa din lemn (căpriori, leţuri, aruncători, moaze, cosoroabe, tiranţi, tălpi, stâlpi) şi refacerea învelitorii din paie. Lemnul de fag a fost recoltat local şi prelucrat manual la faţa locului cu unelte tipice: barde de cioplit, dălti, burghie tronconice, plancace, fierăstraie manuale, etc., în spiritul păstrării expresiei vernaculare atât de prezente a acestei case. Fiecare element a trebuit sa fie ales cu grijă, cioplit şi rotit până s-a potrivit în locaş, folosirea unor elemente debitate mecanic fiind exclusă de cele mai multe ori in cazul arhitecturii vernaculare casnice realizate cu economie.

Învelitoarea din paie de secară este susţinută de crengi de mesteacăn dispuse vertical, legate de leţuri cu nuiele de viţă de vie salbatică sau curpen, iar la streaşina, paiele sunt aşezate pe un pat de trestie, toate fiind susţinute de un ansamblu complex de streaşină alcătuit din coșoroabă, aruncători cu umeri, poale din lemn, console şi ţepuse. La partea superioară a acoperișului paiele îmbracă o prăjina orizontală care lestează învelitoarea şi nu-i permite vârfului să se deşire.

Paiele au fost achiziţionate de la producătorii locali Buda Avram şi Bîte Dorin din Arieseni, judeţul Alba, care spre bucuria noastră mai recoltează paiele manual la indemnul CNM Astra. Mulţumim, de asemenea, SC Crișana Zlatna SRL (Florin și Neli Crișan) pentru transportul paielor. Mulţumim prietenei noastre, Diana Iabrașu care a documentat tot procesul de înlocuire a acoperişului. Finanţatori: Profi Romania, partener strategic al proiectului ”Ambulanţa pentru Monumente” şi al The Prince’s Foundation.

O mare parte din paiele necesare, în valoare de 4000 de lei, au fost achiziţionate prin grija actriţei Dana Rogoz care a iniţiat o campanie de crowdfunding prin Galantom de ziua ei şi căreia îi mulţumim enorm pe această cale. Parteneri: CNM Astra Sibiu, prin consultanța tehnică oferită. Îi mulţumim directorului Ciprian Ștefan pentru sfaturile utile. Meşteri: Toader Nicolae, Ilie Toader şi meşterul-ucenic Paul Dărăşteanu. Voluntari: Adrian Puiuleţ, Ileana Burnichioiu, Călin Șuteu, Monica Oprean, Alina Curea, Ionuț Curea, Dragoș Nuţă, Mihai Sava, Ariana Baciu, Andreea Copciuc, Adelina Ioana Afetelor, Elena Afetelor, Iris Peţean, Diana Fufezan, Iulia Maria şi Bianca Sferle. ”Ambulanţa pentru monumente” este un proiect sprijinit de ASR Prinţul de de Wales prin The Prince’s Foundation şi susţinut de societatea civilă din întreaga ţară”, a comunicat

”Ambulanţa pentru Monumente – Transilvania Sud

Casa de 164 de ani din Cib rămâne o bijuterie a arhitecturii locale, în condițiile în care stilul arhitectural al caselor din zonă s-a degradat de la an la an. ”Pericolul cel mai mare pentru arhitectura României este imitația, suntem bolnavi de imitație. Ne ducem în Bali și apoi vrem să facem o pensiune ca acolo, în Apuseni sau luăm un model de cabană din Elveția, din Austria, mai știu eu de pe unde!

Nu e în ordine, noi mergem în Elveția ca să vedem cum e acolo, de ce ar veni turiștii la noi, ca să vadă cum e la ei? Nu e normal, oamenii trebuie să înţeleagă că aici este România şi că avem o tradiţie în arhitectură şi încă una solidă. Până la urmă este arta noastră de a ne face locuinţele, în stilul nostru, nu trebuie să copiem alte meleaguri că devenim ridicoli! Dar cred că ţine de încrederea în noi înşine şi de educaţie: românii nu au realizat că şi ce moştenesc ei este valoros, iar noi asta încercăm să le arătăm, faptul că arhitectura veche are şi valoare de modernitate dacă este făcută bine!” a transmis George Fozocos, arhitect clujean premiat acum câțiva ani la concursul de arhitectură ”Țara Moților”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

VIDEO| Actorul Ray Liotta a murit în somn în Republica Dominicană, unde se afla pentru filmările ultimului său proiect

Publicat

în

VIDEO| Actorul Ray Liotta a murit în somn în Republica Dominicană, unde se afla pentru filmările ultimului său proiect

Actorul Ray Liotta a murit în somn în Republica Dominicană, unde se afla pentru filmările ultimului său proiect, relatează The Guardian.

Conform reprezentantului său care a confirmat vestea pentru The Hollywood Reporter, actorul în vârstă de 67 de ani a murit în somn în Republica Dominicană în timp ce filma cel mai recent film al său, Dangerous Waters, alături de Saffron Burrows, relatează The Guardian.

Elit - Gustul Desăvârșit

Liotta s-a născut în New Jersey, la 18 decembrie 1954, şi a fost adoptat la vârsta de şase luni, după ce a fost abandonat într-un orfelinat. Cunoscut în special din filmul lui Martin Scorsese „Goodfellas”, Ray Liotta lasă în urmă o fiică, Karsen. Era logodit cu Jacy Nittolo. Primul rol de film al lui Liotta a fost în The Lonely Lady , în 1983.

Adevărata sa descoperire a fost în 1986, în filmul lui Jonathan Demme- Something Wild. Liotta a fost nominalizat la Globurile de Aur pentru rolul său din film la categoria „Cel mai bun actor în rol secundar”.

Cariera sa cinematografică a durat timp de patru decenii. Pe lângă rolul său din „Goodfellas”, Liotta s-a bucurat şi de alte interpretări care au avut succes precum „Cop Land” şi „Field of Dreams”.

În ultimii ani, a revenit, apărând în proiecte precum Sopranos şi filmul lui Noah Baumbach, Marriage Story.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Noi stații de epurare și tratare a apei în județul Alba: Finanţare nerambursabilă de peste 7 milioane de euro. Unde vor fi amplasate

Publicat

în

Noi stații de epurare și tratare a apei în județul Alba: Finanţare nerambursabilă de peste 7 milioane de euro. Unde vor fi amplasate

APA CTTA SA ALBA a anunțat astăzi, 26 mai 2022, semnarea unui contract de asociere în vederea realizării a două stații de epurare și alte două stații de tratare a apei pe arealul județului Alba.

La sediul Operatorului regional din Alba Iulia, in 26.05.2022, APA CTTA SA ALBA a semnat cu Asocierea DIMEX-2000 COMPANY-IMSAT SA., contractul de lucrari AB3-CL7. STATII DE EPURARE APA UZATA ABRUD, BAIA DE ARIES SI REABILITARE STATII DE TRATARE APA POTABILA ZLATNA SI MIHOIESTI, din cadrul proiectului major, cofinanțat din Fondul de Coeziune in cadrul Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), 2014-2020 . în valoare 46.147.454,02 lei, fără TVA, cu o durata de execuție de 35 luni de la data ordinului de incepere, plus 36 luni perioada de notificare a defectelor

Elit - Gustul Desăvârșit

Activitatile vizeaza implementarea corespunzatoare a contractului de lucrari conform cerintelor Caietului de Sarcini, astfel:

STAȚIA DE EPURARE ABRUD
-Se va realiza o stație de epurare nouă care va trata debitele colectate din Aglomerarea Abrud și cu capacitatea 5200 PE. Stația va include o linie de tratare a apelor uzate și una de tratare nămoluri. Construcțiile existente se vor demola.

STAȚIA DE EPURARE BAIA DE ARIEȘ
-Se va realiza o stație de epurare nouă care va trata debitele colectate din aglomerarea Baia de Arieș și cu capacitatea 2500 PE. Stația va include o linie de tratare a apelor uzate și una de tratare nămoluri.

STAȚIA DE TRATARE A APEI POTABILE ZLATNA
-Se va realiza o stație de tratare nouă în incinta stației existente, care va deservi populația SZA Zlatna. STAP va asigura un debit de apă tratată de cca. 25 l/s. Stația va include o linie de tratare a apei și una de tratare nămoluri. Construcțiile existente se vor demola.

STAȚIA DE TRATARE A APEI POTABILE MIHOIEȘTI
-Stația existentă se va reabilita, prin înlocuirea unor obiecte tehnologice sau prin modernizarea unor obiecte existente. Stația va deservi populația din SZA Apuseni și va asigura un debit de apă tratată de cca. 66 l/s. Stația de tratare va include o linie de tratare a apei și una de tratare nămoluri

Sursele de finanțare și valorile fiecărei surse, din cadrul acestui contract sunt:

– finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune în valoare de 35.085.909,29 lei, fără TVA,
– bugetul de stat în valoare de 5.367.410,38 lei, fără TVA,
– bugetul local în valoare de 825.577,95 lei, fără TVA, şi
– contribuţia societații Apa CTTA SA ALBA în valoare de 4.868.556,40 lei, fără TVA.

Proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014 – 2020


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

LIVE VIDEO|  Ceremonia de absolvire a clasei a XII-a a Colegiului Național ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia: 103 ani de tradiție în învățământ

Publicat

în

LIVE VIDEO|  Ceremonia de absolvire a clasei a XII-a a Colegiului Național ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia: 103 ani de tradiție în învățământ

Ceremonia de absolvire a Promoției anului 2022, la 103 ani de tradiție în învățămant a Colegiului ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, a avut loc joi, 26 mai 2022, în Cetatea Alba Carolina, Piața Cetății din Alba Iulia.

Festivitatea, ce marchează un sfârșit și totodată un început pentru tânăra generație absolventă, a debutat cu intonarea imnului național de stat al României și a continuat cu Gaudeamus igitur vechi cântec studenţesc german, compus în latineşte şi care, popularizat prin diferite piese de teatru, operete, lucrări simfonice şi chiar o operă, a fost îmbrăţişat de facto ca imn al studenţilor, iar în acest caz – cel mai probabil viitor studenți și făuritori ai propriului viitor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Emoțiile au fost prezente în ochii părinților, a absolvenților, dar și a pilonului de rezistență al instituției de învătământ – directorul Valer Cerbu – în a cărui discurs s-a putut simți un amalgam de tristețe, datorită despărțirii, dar și de bucurie și mândrie insuflată de perspectiva viitorului, în care absolvenții au pășit.

ISTORICUL Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia:

„Ideea se pare că a prins contur după conferinţa profesorilor români din 2 decembrie 1918 şi s-a consolidat după 3 ianuarie 1919 când Consiliul Dirigent a hotărât preluarea şcolilor, cu întregul lor inventar, prin delegaţii desemnaţi de către prefecţii judeţelor.

Ziua în care s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor liceului care avea să primească numele simbolic de „Mihai Viteazul” este considerată luni, 3 februarie 1919, când s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor, printr-un serviciu divin oficiat la cele două biserici protopopeşti din oraş (ortodoxă şi greco-catolică) în prezenţa elevilor, profesorilor, oficialităţilor şi părinţilor.

În aceeaşi zi s-au instalat în funcţie şi primele cadrele didactice. Liceul de Stat „Mihai Viteazul” era de băieţi. Fetele erau primite numai ca particulare. Iniţial, liceul a funcţionat cu patru clase (127 elevi ordinari şi 45 particulari dintre care 37 fete) în localul fostei Şcoli Civile de Stat Maghiare.

În anul şcolar următor 1919/1920 s-au pus bazele bibliotecilor pentru profesori şi, separat pentru elevi şi se editează primul anuar al liceului.

La 25 iunie 1922 liceul este vizitat de ministrul învăţământului, Constantin Anghelescu, care, impresionat de ordinea şi disciplina din sălile de clasă dar şi de condiţiile improprii de lucru din localul şcolii, a promis suma de un milion de lei pentru începerea construcţiei unui nou local.

Mai apoi, Parlamentul României votează, în acest scop, suma de 25 milioane lei, astfel că lucrările la noul local (clădirea actuală) încep în aprilie 1923 pe terenul în suprafaţă de şapte iugăre şi 1032 stânjeni pătraţi (200/200 m) donaţi de către proprietarii Cirlea Ioan şi fiul. În următorii anii s-a continuat editarea anuarelor, a revistei de ştiinţă şi literatură „Gând tineresc” s-au îmbogăţit colecţiile bibliotecii, muzeului de istorie şi arheologie (în anul 1924 liceul a contribuit cu o colecţie de puşti, pistoale, săbii şi lănci la înfiinţarea muzeului memorial Avram Iancu, de la Vidra de Sus), de ştiinţe naturale, în curtea liceului a fost creată o mică grădină botanică. Au activat Societăţi de lectură: „George Coşbuc” „Ion Creangă”, Societatea muzicală „Iacob Mureşianu”, Clubul sportiv „Mihai Viteazul”, Societatea de Gimnastică şi Sport, Societăţi religioase „Lumina”, „Sfântul Gheorghe”a elevilor ortodoxi şi „Sfânta Maria”, „Sfântul Dumiru” a elevilor greco-catolici, Societatea de Cruce Roşie.
Deşi lucrările la noul local debutează în 1923 finalizarea construcţiei s-a realizat abia în 1940, astfel că începând cu anul şcolar 1940/1941 la 7 noiembrie debutează cursurile în actuala clădire.

Situaţia politică şi socială se agravează în următorii ani, influenţând negativ procesul de învăţământ. În anul şcolar 1944/1945, judeţul devine teatru de război iar liceul este evacuat, el fiind transformat în spital militar sovietic.

Din anul şcolar 1945/1946 liceul îşi reia cursurile în clădirea proprie. Începând cu acelaşi an şcolar apar primele măsuri de reorganizare a procesului de învăţământ, în funcţie de noua politică a guvernului dr. Petru Groza.

În următorii ani are loc curăţirea aparatului didactic de elementele „necorespunzătoare”, politizarea procesului de învăţământ, cenzurarea publicaţiilor liceului, apoi suspendarea lor, introducerea obligativităţii studierii limbii ruse, eliminarea din Planurile de învăţământ a limbii franceze, engleze, italiene.

În anul şcolar 1956/1957 liceului i se schimbă denumirea în Şcoala Medie Mixtă nr.1 iar la 1 septembrie 1960 se uneşte cu Şcoala Medie „Horea Cloşca şi Crişan” (fostul liceu de fete).

Astfel că se va renunţa la denumirea de Şcoală Medie şi se va reveni la cea de liceu – Liceul „Horea Cloşca şi Crişan”.

Din anul şcolar 1977/1978 titulatura şcolii se schimbă devenind Liceul de matematică- fizică „Horea Cloşca şi Crişan” iar la data de 28 februarie 1999 liceului i se atribuie denumirea de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan”.

Cu toate schimbările şi transformările din domeniul politic, social, economic, educativ , o constantă se poate urmări în evoluţia de 92 ani ai şcolii şi anume că încă de la înfiinţare liceul s-a impus în peisajul alba-iulian ca un principal focar de cultură şi civilizaţie, el fiind pentru toate cele 91 de promoţii un loc care le-a oferit şansa cunoaşterii şi consolidării de concepte precum libertatea, toleranţa, corectitudinea, adevărul, unde au învăţat să treacă de la tradiţie la inovaţie , să aibă libertatea de a alege, de a nu copia, de a nu mima.

Drept urmare, întreaga activitate a cadrelor didactice s-a subordonat principiului că şcoala este pentru elevi un loc pentru muncă dar şi pentru viaţă, pentru a descoperi lucruri noi, a lega prietenii, a elabora proiecte, unele cu implicaţii extrem de profunde pentru viitor, pentru a primii şi a-şi asuma responsabilităţi.

Specificul liceului este dat în primul rând de climatul de învăţare şi de învăţământul de performanţă pe care urmăresc să-l realizeze cu consecvenţă şi profesorii şi elevii, rezultatele confirmând un evident progres, ceea ce conferă prestigiu acestui colegiu.

Eficienţa activităţii desfăşurată de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia poate fi măsurată prin aportul generaţiilor de absolvenţi care lansate în viaţă an de an, au devenit personalităţi de marcă în diferite domenii de activitate, au înălţat valorile spirituale, ştiinţifice, morale, artistice, tehnice, pentru promovarea libertăţii, a binelui, a utilului, a frumosului şi a adevărului.

Toate acestea dovedesc importanţa şi rolul acestei instituţii şcolare în viaţa comunităţii locale, naţionale şi chiar internaţionale. Drept urmare misiunea colegiului nostru, conturată în timp, este de forma cetăţeni activi, conştienţi de propria lor identitate în contextul local, naţional, european.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare