FOTO| Când LENEA și INDOLENȚA primarului devin contagioase pentru funcționari: Cetățean cu ”domiciliul în Alba Iulia, județul Brașov”, minge de ping-pong în orașul ”SMART”!

Lenea, indolența și nepăsarea primarului și viceprimarilor au devenit deja de notorietate. Nu o spunem noi, o clamează zilnic pe rețelele de socializare cetățenii din oraș, invadați de gunoaiele și buruienile, care în unele zone, au ajuns aproape la un metru.

Se pare însă că, aceste „calități” ale edililor se transmit prin contagiune si la angajații Primăriei Alba Iulia. Un cetățean ne-a relatat adevărata „aventură” pe care a avut-o cu funcționarii Primăriei, fiind plimbat de la Ana la Caiafa, totul culminând cu primirea unei adrese din partea onoratei „Primarii Smart”, în care figura că are domiciliul in „Alba Iulia, judetul Brasov”.

Un cititor ziarulunirea.ro a trimis, în cursul zilei de astăzi, o fotografie cu un răspuns al Primăriei la o adresă redactată de tatăl său, în care apare ca domiciliat pe o stradă din Alba Iulia, județul Brașov.

O altă persoană, inspirată de situația comică, des întâlnită în primăriile din țara noastră, din cauza birocrației excesive, a scris la rândul său despre o experiență trăită de aceasta.

Căldură mare şi-n Ardeal, ca şi-n restul ţării! La adăpostul caniculei, privind mai mult sau mai puţin încrezător spre zorii viitorului digital, funcţionarul public ardelean îşi declină competenţa, fără a se considera însă chiar el cel incompetent:

– Pentru problema dvs, vă rog să mergeţi la celălalt ghişeu (sau la alt serviciu al aceleiaşi instituţii), eu sunt pus aici să rezolv o singură problemă (doar să încasez, sau să vă ştampilez o hârtie, înţelege repede persoana de cealaltă parte a ghişeului).

– Aveți așa mult de lucru? Nu puteţi rezolva totuşi dvs, e destul de simplu, încearcă să-l determine contribuabilul să-şi facă datoria până la capăt. Același teren apare într-un document ca intravilan, pentru ca într-altul (emis tot de dvs) să fie extravilan. Nu trebuie decât să actualizați!

– Noi avem treabă, n-avem timp de conversații în contradictoriu. Nu înțelegeți ce v-am spus, plimbați ursul. Nu mai putem face treaba aşa, după ureche, cum doriţi dvs – îşi declină acesta în cele din urmă competenţa. În plus, pe noi nu ne plătește statul aici să stăm de vorbă! se scuză într-un mare (caragialesc) fel.

Dacă intră cumva şi directorul instituţiei pe fir, acesta îl ceartă pe portar, nu pe funcționar:

– Scoateţi afară persoanele de la ghişeu (în soare). Este prea multă lume înauntru, stresăm funcţionarii. Oamenii să intre pe rând, doar când îi chemăm noi!

Afară, în soare, se întinde o coadă. Mică, dar coadă. Iar instituţia (nu contează numele) nu are nici măcar o copertină ieftină, care să protejeze cât de cât contribuabilul de soarele puternic. Dar nu această problemă este de competenţa directorului instituţiei, scopul său (evident) fiind (după comportament) să-și protejeze proprii funcționari și liniștea biroului. Propriu, sau nu?

Dacă există o inadvertenţă între înregistrările a două servicii ale aceleiaşi instituţii, oare cine ar trebui să o rezolve – funcţionarul plătit cu bani publici, sau contribuabilul implicat? Desigur, ultimul, chiar dacă nu este cel din urmă – cel puţin în declaraţiile oficiale. Nu-i aşa, păi de ce să rezolve funcţionarul problemele instituţiei, şi nu cetăţeanul?

Întâi, pentru că e mai ieftin să-l plimbăm pe cetăţean. Apoi, pentru că asta e menirea funcţionarului: să ia salariul, să stea în spatele ghişeului şi să apese tasta Enter, dacă tot vorbim de digitalizare. De celelalte probleme, imposibil de digitalizat, precum sincronizarea bazelor de date ale instituţiei, să se ocupe cetăţeanul.

Păi are el idee cât ar costa operaţiunea asta la o firmă de IT agreată, şi cu cât ar urca costul serviciilor? Mai bine să depună el o cerere, să aştepte o zi să fie înregistrată şi plimbată pe la alte servicii ale aceleiași instituţii, după care mai vedem. Timpul trece, leafa merge, iar bugetul se împrumută. De unde? Păi din fondul asigurărilor sociale, de la bănci, de la FMI şi cine-o mai fi. Principalul e că are cine să plătească. Cetăţeanul, adică.

Ce dacă se plimbă? Mai slăbeşte şi el, că şi-aşa bugetul e tot mai subţire! În România se vorbeşte despre digitalizare doar când este vorba de un proiect european. Smart City şi alte expresii sunt doar de ochii lumii (şi ai presei), iar când e să obţinem un document, inclusiv în Primăria Alba, continuăm să plimbăm oamenii cu hârtii între serviciile aceleiaşi instituţii. De ce? Pentru că (încă) se poate.

Și pentru că nici alții nu sunt mai breji, sau mai puțin ipocriți. O recentă ştire de la Cluj semnala că Primăria marelui Oraș de pe Someșul Mic alocă în 2021 aprox. 800.000 lei pentru listare și copiere de documente. Asta după ce anul trecut, primarul Emil Boc spunea că va trimite copiile xerox în istorie, lăudându-se că va inaugura prima Primărie digitală. Între Mureş şi Ampoi mai trebuie să curgă multă apă, la fel ca pe Someş, până să se schimbe ceva…

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI