FOTO: ”Borbolatița”, obicei pentru dezlegarea ploii, vechi de peste 1000 de ani, păstrat în a doua zi de Paști, într-un sat din Alba

”Borbolatița”, obicei pentru dezlegarea ploii, vechi de peste 1000 de ani, păstrat în a doua zi de Paști, într-un sat din Alba

”Borbolatița” este un obicei despre care se presupune că ar fi vechi de peste 1000 de ani și care este păstrat cu sfințenie și în zi de azi în satul Limba din județul Alba.

Citește și: FOTO: „Pomana copiilor”, obicei străvechi transmis din generație în generație, la Biserica din Presaca Ampoiului, în a doua zi de Paște

„Borbolatiţa” este un ritual pentru dezlegarea ploii fertilizante pentru agricultură, care este practicat în fiecare an de Sfântul Gheorghe sau, dacă Paştele cade după această sărbătoare, în primele zile după Învierea Domnului.

Borbolatiţa presupune colindarea gospodăriilor de către un alai condus de un tânăr care este înfăşurat în frunze şi ramuri, acesta fiind udat cu apă de către săteni. Tânărul înveșmântat în frunze reprezintă spiritul vegetației, iar stropirea cu apă semnifica ploile binecuvântate, care să ajute holdele să rodească. În acest an, ritualul s-a desfășurat în a doua zi de Paști.

Citește și: VIDEO: ”Statu la vase”, obicei unic în țară ce are loc în lunea Paștelui la Șugag. 14 perechi de tineri căsătoriți au pregătit bucate alese şi au primit daruri pentru casă în acest an

”Borbolatița, obicei păstrat cu multă bucurie de săteni și cu speranța că acest ritual de dezlegare a ploii fertilizante va ajuta la obținerea unor recolte bogate. Un vuiet și o veselie în tot satul, apoi o masă comună cu păpăradă din sutele de ouă dăruite din tot sufletul și cu povești minunate despre câte și mai câte…”, a scris pe Facebook Dorin Bucur.

Obiceiul începe după-amiaza, când ceata de feciori se adună în capul satului şi aleg pe cel care urmează să fie ”borbolatiţă”, apoi îl îmbracă în frunze, conform obiceiului. Se formează alaiul și pe urmă se colindă tot satul bătând din palme, în timp ce „Borbolatiţa” joacă un dans săltăreţ, iar tinerii cântă un cântec ritual:

”Doauă oauă şi mai doauă/ şi găina să se oauă/ Ia mătuşă cratiţa/ udă Borbolatiţa, / Vino de ne udă / cu găleata-leata / peste toată ceata; / cu ciubărul-bărul / peste tot poporul./ Să pornească ploile, / să curgă şiroaiele / să umple pâraiele. / să ude pământurile / să sporească grânele / să umple pătulele. / Doauă oauă şi mai doauă/ şi găina să se oauă/ Două ouă şi slănină/ şi-un ciubăr cu apă lină”.

În timpul jocului sau după terminarea lui, este obligatorie udarea cu apă a Borbolatiţei ori a întregului alai.

Borbolatiţa are în mâini un par lung cu frunze în vârf, pe care îl foloseşte pentru a-i atinge pe cei care încearcă să-l ude şi care, odată atinşi, trebuie să intre în alai. „Borbolatiţa” îmbrăcată în verdeaţă reprezintă spiritul vegetaţiei, iar stropirea cu apă simbolizează ploaia.

Membrii alaiului sunt răsplătiţi cu ouă de către sătenii care îi aşteptă în faţa caselor, dar şi cu bani, de către cei care trec cu maşinile prin sat pe timpul desfăşurării evenimentului, ouăle şi banii fiind daruri rituale ce semnifică abundenţa şi belşugul.

În speranţa unui timp bun pentru roadele pământului, limbenii au ieșit și în acest la poartă pentru a uda „Borbolatiţa”.

După ce se termină cu mersul prin sat, atmosfera de sărbătoare continuă la Căminul Cultural, unde se prepară o omletă uriașă și se petrece pe cinste.

Obieiul a fost reînviat de câțiva ani, cu sprijinul Asociaţiei „Limbenii” (preşedinte Dorin Bucur).

Foto: Facebook Dorin Bucur

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI