FOTO | Absența luminii reduce agresiunea dintre speciile rezidente: Descoperire senzațională a unei echipe din care fac parte și cercetători români

Absența luminii reduce agresiunea dintre speciile rezidente: Descoperire senzațională a unei echipe din care fac parte și cercetători români

În adâncurile unei peșteri sulfuroase, sculptată de râul Sarantaporos la granița dintre Albania și Grecia, o echipă internațională de cercetători a dezvăluit o structură naturală fără precedent. Este vorba despre o rețea de pânze de păianjen întinsă pe aproximativ 106 metri pătrați.

Descoperirea, publicată recent în jurnalul Subterranean Biology și relatată inclusiv în The New York Times, implică o colaborare neașteptată între două specii de păianjeni – Tegenaria domestica și Prinerigone vagans – care, în mod obișnuit, se află într-o relație de prădător-pradă.

Coordonată de Șerban Sărbu, echipa din care mai fac parte și cercetătorii români István Urák (Universitatea Sapientia), Traian Brad, Andrei Ștefan și Raluca Băncilă, de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”, a estimat o populație de circa 111.000 de arahnide, susținută de o abundență de peste 2,4 milioane de insecte zburătoare, într-un mediu izolat, cu temperaturi constante de 27 de grade Celsius și gaze toxice care descurajează intrușii.

Ceea ce face această comunitate subterană unică este adaptarea genetică observată la speciile rezidente, diferită de rudele lor din exterior, sugerând o evoluție rapidă în condiții extreme de întuneric și umiditate. Ipoteza cercetătorilor indică faptul că absența luminii reduce agresiunea interspecifică, permițând o coexistență pașnică într-un ecosistem altfel ostil. Această observație deschide perspective noi asupra dinamicii ecologice în habitate subterane, unde resursele limitate impun strategii de supraviețuire inovatoare.

În context balcanic, unde România contribuie activ la studii speologice prin instituții precum Institutul de Speologie “Emil Racoviță”, astfel de descoperiri subliniază potențialul colaborărilor regionale pentru explorarea biodiversității ascunse.

Beneficiile pentru umanitate rezidă în înțelegerea mai profundă a mecanismelor de adaptare biologică, cu aplicații posibile în biomedicină și ecologie conservativă – de la dezvoltarea materialelor inspirate de rezistența pânzelor la strategii pentru protejarea ecosistemelor fragile în fața schimbărilor climatice. Această structură subterană, extinsă și neobișnuită, nu este numai o curiozitate naturală, este și o demonstrație concretă a modului în care viața se organizează și persistă în condiții-limită, oferind cercetării contemporane un cadru rar pentru a înțelege reziliența biologică în medii extreme.

sursa: Autoritatea Națională pentru Cercetare – România

foto: Marek Audi

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI