FOTO | 200 de stejărei proveniți din Stejarul lui Avram Iancu, scoși la licitație în „Mica Romă” la bicentenarul nașterii Crăișorului Munților: Eveniment special pe 1 Decembrie 2025

200 de stejărei proveniți din Stejarul lui Avram Iancu, scoși la licitație în „Mica Romă” la bicentenarul nașterii Crăișorului Munților

200 de stejărei din ediția jubiliară 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu vor fi scoși la licitație pe 1 Decembrie 2025.

Cele 200 de exemplare de stejari provin de la Stejarul lui Avram Iancu din Blaj.

Acțiunea e derulată în parteneriat de Rotary Club Blaj și Rotary Club Art Nouveau Oradea.

Citește și: FOTO: Stejarul lui Avram Iancu, un bătrân de peste 600 de ani, își spune liniștit povestea în centrul Blajului. Locul unde ”Crăișorul Munților” doinea din fluier

Stejarul lui Avram Iancu din „Mica Romă” este un adevărat monument al naturii. Falnic, măiestuos și viguros, bătrânul arbore stă și-și spune liniștit povestea oricărui trecător doritor prin ”Mica Romă”.

Cu o circumferință de aproape 6 metri, rădăcini adânc înfipte în pământ și o tulpină puternică, arborele vechi de peste 600 de ani ascunde sub coronamentul său legende și povești… nemuritoare.

Se spune că la poalele acestui stejar s-ar fi semnat ”Tratatul de la Blaj” între reprezentanții Imperiului Habsburgic și ultimul principe ardelean, Mihai Apaffi al II-lea (1676-1713). Documentul a marcat practic pierderea independenței Transilvaniei și intrarea sub autoritatea monarhiei austriece.

stejarul lui avram iancu01Tot sub bogata coroană a stejarului a definitivat planurile orașului în primăvara anului 1737 și episcopul Ioan Inochentie Micu Klein, întemeietorul Blajului românesc.

Cea mai frumoasă legendă se leagă însă de Revoluția de la 1848, fiindu-i dată această denumire în amintirea celor peste 6.000 de moți prezenți la Blaj la adunări. Prieten din copilărie cu mitropolitul Alexandru Şterca Şuluţiu, Avram Iancu l-a vizitat deseori, în ultimii săi ani de viaţă, pe acesta la Blaj. Amândoi, înflăcărați patrioți, obișnuiau să-și petreacă zile întregi, mai ales vara, la umbra acestui stejar discutând problemele istorice, culturale și politice cu care se confruntau românii din Transilvania.

În semn de omagiu faţă de ‘Crăişorul Munţilor’, după 1849, localnicii au denumit stejarul după numele acestuia. Se mai spune că la umbra bătrânului copac, Avram Iancu obișnuia să stea și să cânte cântece de jale.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI