Fotbalul ca spectacol

  „Naţional Arena” din Bucureşti a găzduit miercuri, 9 mai 2012, exact de Ziua Europei, finala Europa League între echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao, cel mai mare eveniment sportiv organizat vreodată în România. Mult prea hulitul Mircea Sandu, care fără doar şi poate are bubele lui, în calitate de membru al Comitetului Executiv al UEFA, a reuşit să-şi convingă colegii să ofere ţării noastre această onoare, deşi la acea dată stadionul era în fază incipientă a construcţiei. Prin această iniţiativă a forţat mâna autorităţilor, care au construit până la urmă o bijuterie arhitectonică, catalogată la patru stele. „Naţional Arena” este urmaşul înobilat al „victoriei socialismului sportiv” din România, Stadionul „23 August”. Au fost construite în epoci diferite, dar cu acelaşi scop: pentru a fi gazda unor evenimente sportive internaţionale. Ambele au înghiţit sute de mii de metri cubi de pământ şi beton. Edificarea lui „23 August” s-a făcut în timp record, de numai cinci luni, dar cu o mobilizare extraordinară de oameni, în timp ce „Naţional Arena” s-a întins pe durata a patru ani.
Până la această finală, în aproape şase decenii, sportivii români au evoluat numai în deplasare, lipsa bazei materiale nepermiţând României să găzduiască decât două evenimente la nivel planetar. Pe 25 iulie 1953, Capitala primea oaspeţii la cel de-al III-lea Congres Mondial al Tineretului şi al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Apoi, la 19 iulie 1981, Nicolae Ceauşescu deschidea pe fostul „23 August”, Jocurile Mondiale Universitare, însă nu el avea să fie vedeta, ci Nadia Comăneci, care a aprins flacăra şi cu acest prilej a oferit ultima ei reprezentaţie.
Puşi în gardă de complexitatea organizării unui asemenea eveniment, edilii Capitalei au reuşit să se achite cu brio de sarcinile asumate. Aeroportul Henri Coandă s-a văzut asaltat de cursele charter, avioanele care i-au transportat pe cei peste 20.000 de suporteri spanioli soseau mai des decât metroul, la un interval de 2-3 minute, mai mult de 70 de aeronave, unele de mare capacitate, fiind garate direct pe pistă. În doar câteva ore, Bucureştiul a fost invadat de o mare „roş-alb-albastră” (culorile tradiţionale ale ambelor cluburi), atât madrilenii, cât şi bascii simţindu-se precum acasă. Au băut, au cântat, într-o deplină armonie, neînregistrându-se nici cel mai mic incident. La fel s-au petrecut lucrurile şi pe ‘Naţional Arena’, chiar dacă suporterii nu ştiau exact unde se află, crainicul stadionului adus de UEFA, i-a întâmpinat cu…”Bine aţi venit la Budapesta!” Nu era pentru prima oară…
Finala a trecut. Toată lumea a fost mulţumită. Unii în culmea fericirii, alţii abia înnecându-şi amarul, suporterii spanioli au mai petrecut o noapte prin restaurante şi cluburi, după care, liniştiţi şi în ordine au plecat acasă. „Fotbalul este un spectacol! Astăzi au câştigat ei, mâine poate, vom câştiga noi!”, după cum spunea un spectator basc. Cât de frumos sună…
De ce oare ne minunăm atât de ceea ce am văzut pe stadion şi pe stradă? Simplu, cu o seară înainte, pe „Cluj Arena” o altă bază sportivă mirifică, derbiul oraşului de sub Feleac s-a încheiat înainte de a se intra în miezul problemei. De-ale noastre, arbitraj prost, manifestări obscene pe terenul de joc, incidente între spectatori şi bătăi între jucători la vestiare. Cât de departe suntem, şi în acest domeniu, de Europa civilizată. Stau şi mă întreb ce s-ar fi întâmplat, dacă, prin absurd, în ultimul act al unei competiţii continentale, să spunem la Barcelona, s-ar fi întâlnit Steaua-Dinamo, Rapid-Steaua ori „U”Cluj-CFR Cluj? Ce mai lupte de stradă s-ar fi încins pe faimoasa „La Rambla”! Câte vitrine ar fi rămas întregi în Piaţa Catalunya? Cum ar fi arătat tribunele de la „Camp Nou”, după ce arbitrul ar fi dictat o lovitură de pedeapsă controversată în favoarea uneia dintre cele două combatante? Nici nu vreau să-mi închipui!
Va mai curge multă apă pe Dâmboviţa şi Someş până când vom învăţa că, vorba suporterului basc, fotbalul este în spectacol. Pe teren, în tribune şi în afara stadionului…

Dumitru HENEGAR

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI