Fosilele unei noi specii de reptile zburătoare găsite in Alba: Albadraco tharmisensis, „Dragonul de Alba”, descoperit de cercetătorii româno – americani în „Insula Haţeg”

Fosilele unei noi specii de reptile zburătoare găsite in Alba: Albadraco tharmisensis, „Dragonul de Alba”, descoperit de cercetătorii româno – americani în „Insula Haţeg”

„Dragonul zburător”  a fost descoperit de o echipă de cercetători româno-americani. Aceștia au descoperit fragmente ale unei noi specii de reptilă zburătoare „Albadraco tharmisensis” – o nouă specie de dinozaur de dimensiuni mari, care vieţuia într-o „Insula Haţeg”.

În pofida numărului mic de oase, este o descoperire de un interes remarcabil pentru comunitatea ştiinţifică deoarece aduce date noi în ceea ce priveşte anatomia, comportamentul şi distribuţia paleobiogeografică a acestor reptile zburătoare.

Revistă ştiinţifică Cretaceous Research a publicat de curând un articol semnat de o echipă de cercetare româno-americană (Alexandru Solomon – Muzeul Judeţean Mureş şi Universitatea Babeş-Bolyai, Vlad Codrea – Universitatea Babeş-Bolyai, Márton Venczel – Muzeul Ţării Crişurilor şi Universitatea Babeş-Bolyai şi Gerald Grellet-Tinner – CONICET, Argentina, Muzeul de Istorie al Insulei Orcas, Eastsound, WA, SUA) care semnalează o nouă descoperire excepţională din Cretacicul Superior continental al României.

Descoperirea se referă la o nouă reptilă zburătoare – pterozaur – de dimensiuni mari, care vieţuia într-o insulă populată cu specii de dinozauri pitici.

Descoperirea lui Albadraco tharmisensis, un nou gen şi specie de pterozaur azhdarchid din Maastrichtianul Formaţiunii de Şard, din zona sud-vestică a Bazinului Transilvaniei (judeţul Alba, România), este de un interes remarcabil pentru comunitatea ştiinţifică deoarece reprezintă primul azhdarchid de dimensiuni mari descris din „Insula Haţeg”.

Mărimea sa se încadrează între cea a lui Eurazhdarcho langendorfensis (dimensiuni medii) şi a formei gigantice Hatzegopteryx thambema, confirmând astfel co-existenţa azhdarchidaelor maastricthiene de dimensiuni medii, mari şi gigantice în România. În plus, pe lângă Mistralazhdarcho maggii, A. tharmisensis reprezintă a doua descriere a unui pterozaur azhdarchid de dimensiuni mari din Cretacicul tardiv al Europei. În sfârşit, acest nou taxon dovedeşte un ecosistem extrem de divers în Cretacicul Insulei Haţeg.

Dragon zburător

Denumirea generică derivă de la numele judeţului Alba, unde este localizată localitatea descoperirii şi din latinescul „draco” = dragon. Denumirea speciei a fost stabilită după „Tharmis”, numele dacic al actualei Alba Iulia.

În momentul de faţă localitatea de provenienţă a fosilelor, Oarda de Jos, este parte componentă a oraşului Alba Iulia. Prezenţa a două fragmente de „cioc” bine conservate şi a unei vertebre cervicale care revin lui A. tharmisensis este foarte interesantă deoarece semnifică prima semnalare din Europa a unui fragment de premaxilar şi a unei simfize mandibulare asociate, provenite de la acelaşi individ.

O serie de caractere morfologice ale premaxilarului şi simfizei mandibulare observate la A. tharmisensis se regăsesc şi la Bakonydraco galaczi (descoperit în Ungaria), sugerând posibilitatea ca aceşti doi taxoni, deşi separaţi de o relativ îndelungată durată de timp, să aparţină unui grup distinct de Azhdarchidae.

Mai mult, vertebra cervicală provenită de la A. tharmisensis confirmă existenţa azhdarcharidelor cu gât scurt în Insula Haţeg. Nu în cele din urmă, prezenţa a două rânduri de foramene pe feţele laterale ale premaxilarului, reprezintă cea dintâi semnalare la nivel mondial, a unei astfel de specificităţi pentru un azhdarchid cretacic superior. Albadraco tharmisensis a făcut parte din ecosistemele terestre insulare ale arhipelagului Oceanului Tethys.

Datorită naturii resturilor scheletice, speciile de pterozaur – cu excepţia celor din depozite cu păstrări excepţionale, de tip „lagerstätte” – sunt adeseori precar conservate şi în mare parte, incomplete. Prin urmare, în pofida numărului mic de oase, noua descoperire este foarte importantă deoarece aduce date noi în ceea ce priveşte anatomia, comportamentul şi distribuţia paleobiogeografică a acestor reptile zburătoare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI