FMI: Salariul minim pe economie va creşte semnificativ în 2014
Potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI) publicat marţi, salariul minim pe economie va creşte semnificativ în 2014, în România, dar va rămâne scăzut în comparaţie cu nivelul salariului minim din alte ţări din regiune.
O creştere a salariului minim de la 800 de lei (aproximativ 180 de euro), cât a fost în 2013, la 900 de lei, este planificată să aibă loc în două trepte, respectiv până la 850 de lei, de la 1 ianuarie 2014, proces care a avut deja loc, şi până la 900 de lei, de la 1 iulie 2014.
Salariul minim din România este al doilea cel mai scăzut din regiune, după cel din Bulgaria (158 de euro), cu aproximativ 50% mai mic decât în alte state emergente ale Uniunii Europene, cum ar fi Croaţia, Polonia şi Slovacia. Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în România este cu aproximativ 40% mai mic decât în cele trei ţări amintite.
Până în prezent, majorările salariului minim au avut un impact limitat asupra competitivităţii şi a salariilor acordate la nivel naţional. În pofida unei majorări cu 10% a salariului minim în 2013, salariile medii din mediul privat au crescut cu numai 3,3%.
O creştere abruptă a salariului minim ar putea pune în pericol opţiunile de angajare pentru cei slab pregătiţi, pentru cei care au un contract de muncă pe termen scurt, dar şi pentru lucrătorii tineri. Având în vedere faptul că România se confruntă cu o rată crescută a şomajului în rândul tinerilor (în medie de 23,2% în primele nouă luni ale lui 2013) şi în condiţiile creşterii numărului de contracte de muncă pe termen nelimitat, ca urmare a modificărilor aduse Codului Muncii (de la 8,2% din totalul contractelor de muncă încheiate în 2012, la 8,4% în 2013), un nivel mai ridicat al salariului minim ar putea să aibă consecinţe negative pentru rata angajărilor. Rata şomajului a crescut până la o medie de 7,3% în 2013, faţă de 7% în 2012.
Potrivit documentului citat, se estimează că impactul creşterii salariului minim asupra fiscalităţii va fi mixt. Pe de o parte, un salariu minim mai mare ar putea duce la o pondere mai mare a contribuţiilor la asigurările sociale, în timp ce fondul de salarii din sectorul public este preconizat să crească cu 100 de milioane de lei, iar profitabilitatea firmelor din sectorul privat ar putea fi afectată în mod negativ, cu implicaţii în ceea ce priveşte colectarea impozitului pe profit.
sursa: agerpres
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
România, cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul din UE: Produsele nealimentare au cel mai mare recul
România, cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul din UE: Produsele nealimentare au cel mai mare recul România a înregistrat în iulie 2026 cea mai mare scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul dintre statele membre ale UE. Volumul comerțului cu amănuntul a fost cu 5,7% mai mic decât în iulie 2025, în timp ce […]
Echinocțiul de toamnă 2026: Sfârșitul oficial al verii și începutul toamnei astronomice. Pe ce dată începe ziua să scadă, iar noaptea să devină tot mai lungă
Echinocțiul de toamnă 2026: Sfârșitul oficial al verii și începutul toamnei astronomice. Pe ce dată începe ziua să scadă, iar noaptea să devină tot mai lungă Toamna astronomică începe în 2026 pe data de 23 septembrie. Echinocțiul de toamnă va avea loc miercuri, la ora 03:05, ora României. Este momentul în care Soarele traversează ecuatorul […]
Câtă țuică, vișinată sau alte băuturi alcoolice poți face acasă fără să plătești accize. De la plafonul de 200 de litri la 50, după observațiile lui Nicușor Dan
Câtă țuică, vișinată sau alte băuturi alcoolice poți face acasă fără să plătești accize. De la plafonul de 200 de litri la 50, după observațiile lui Nicușor Dan Românii care produc în gospodărie țuică, vișinată sau alte băuturi alcoolice tradiționale trebuie să țină cont de limita până la care producția este scutită de plata accizelor. […]