FMI: Salariul minim pe economie va creşte semnificativ în 2014
Potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI) publicat marţi, salariul minim pe economie va creşte semnificativ în 2014, în România, dar va rămâne scăzut în comparaţie cu nivelul salariului minim din alte ţări din regiune.
O creştere a salariului minim de la 800 de lei (aproximativ 180 de euro), cât a fost în 2013, la 900 de lei, este planificată să aibă loc în două trepte, respectiv până la 850 de lei, de la 1 ianuarie 2014, proces care a avut deja loc, şi până la 900 de lei, de la 1 iulie 2014.
Salariul minim din România este al doilea cel mai scăzut din regiune, după cel din Bulgaria (158 de euro), cu aproximativ 50% mai mic decât în alte state emergente ale Uniunii Europene, cum ar fi Croaţia, Polonia şi Slovacia. Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în România este cu aproximativ 40% mai mic decât în cele trei ţări amintite.
Până în prezent, majorările salariului minim au avut un impact limitat asupra competitivităţii şi a salariilor acordate la nivel naţional. În pofida unei majorări cu 10% a salariului minim în 2013, salariile medii din mediul privat au crescut cu numai 3,3%.
O creştere abruptă a salariului minim ar putea pune în pericol opţiunile de angajare pentru cei slab pregătiţi, pentru cei care au un contract de muncă pe termen scurt, dar şi pentru lucrătorii tineri. Având în vedere faptul că România se confruntă cu o rată crescută a şomajului în rândul tinerilor (în medie de 23,2% în primele nouă luni ale lui 2013) şi în condiţiile creşterii numărului de contracte de muncă pe termen nelimitat, ca urmare a modificărilor aduse Codului Muncii (de la 8,2% din totalul contractelor de muncă încheiate în 2012, la 8,4% în 2013), un nivel mai ridicat al salariului minim ar putea să aibă consecinţe negative pentru rata angajărilor. Rata şomajului a crescut până la o medie de 7,3% în 2013, faţă de 7% în 2012.
Potrivit documentului citat, se estimează că impactul creşterii salariului minim asupra fiscalităţii va fi mixt. Pe de o parte, un salariu minim mai mare ar putea duce la o pondere mai mare a contribuţiilor la asigurările sociale, în timp ce fondul de salarii din sectorul public este preconizat să crească cu 100 de milioane de lei, iar profitabilitatea firmelor din sectorul privat ar putea fi afectată în mod negativ, cu implicaţii în ceea ce priveşte colectarea impozitului pe profit.
sursa: agerpres
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Vouchere de vacanță 2026 pentru profesori: Ce valoare au anul acesta și cine le primește
Vouchere de vacanță 2026 pentru profesori: Ce valoare au anul acesta și cine le primește 2026 aduce modificări importante în ceea ce privește acordarea voucherelor de vacanță pentru profesori și ceilalți angajați din învățământul de stat. Modificările sunt stabilite prin legislație și se aplică de la 1 ianuarie 2026. Deși valoarea voucherelor rămâne aceeași ca […]
De ce nu se dorește eliminarea plafonării la gaze? Asociația Energia Inteligentă: „Plafonarea după 2023 a funcționat ca un împrumut fără dobândă pentru stat, garantat de consumatori”
De ce nu se dorește eliminarea plafonării la gaze? Plafonarea în forma în care este aplicată în ultimii ani este convenabilă statului și unor actori de pe piață. De aceea nu se dorește eliminarea plafonării la gaze. Plafonarea prețurilor la energie și gaze, introdusă inițial ca o măsură de protecție pentru populație în timpul crizei energetice […]
Cât de consistente au fost zăpezile din ianuarie în România în ultimii 16 ani: Analiză a meteorologilor ANM
Cât de consistente au fost zăpezile din ianuarie în ultimii 16 ani: Analiză a meteorologilor ANM Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat, duminică, 11 ianuarie 2026, o analiză pe 16 ani privind evoluția stratului de zăpadă și a temperaturilor minime și maxime din luna ianuarie, în perioada 2010–2026, pentru zona montană și regiunile joase […]