Festivități de amploare la Alba Iulia, la 90 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand și Reginei Maria

Trenul familiei regale în gara din Alba Iulia, coroanele și mantiile purtate acum 90 de ani de primii regi ai Romaniei Mari, demonstrație a celebrului regiment de gardă din București, prezența Principelui Radu Duda și a Principesei Margareta – fiica moșenitoare a Regelui Mihai I al României, expoziție aniversară cu peste 60 de piese evaluate la peste 15 milioane de euro.

Acestea sunt doar câteva dintre surprizele pe care organizatorii acestui important eveniment național, Consiliul Județean Alba, Instituția Prefectului Alba și Primăria municipiului Alba Iulia, le-au pregătit pentru data de 15 octombrie.

Doar asigurarea de transport și expoziție a pieselor de patrimoniu, a costat 10.000 de euro, costurile fiind asigurate sub formă de sponsorizare de societatea de asigurări Carpatica Asig.

Coroana pe care Regele Ferdinand I a purtat-o in ziua încoronării la Alba Iulia, adica 15 octombrie 1922, a apartinut unchiului sau, Carol I. Acesta a fost primul rege al Romaniei, incoronat in anul 1881. Mihai I a fost încoronat cu aceeași coroană și uns Rege de către Patriarhul României Nicodim Munteanu la 6 septembrie 1940. Coroana purtată de regina Maria, este confecționată din aur provenit din minele din munții Apuseni și este păstrată în Sala de Tezaur a muzeului Național de Istorie a României, alaturi de Cloșca cu pui. După 90 de ani, cele două coroane se întorc pentru prima dată la Alba Iulia.

Coroana reginei Maria

Coroana pe care regina Maria a purtat-o la încoronarea de la Alba Iulia este o piesă remarcabilă, încărcată de simboluri. Coroana, în stil Art-nouveau este făcută din aur transilvănean. Designul de inspirație medievală (model fiind coroana doamnei Despina-Miliţa, soția lui Neagoe Basarab), face trimitere la trecutul țării, decorurile cu boabe de grâu, care arătau bogăția și fertilitatea pământului României, sau motivele întâlnite în arta populară românească, pe care regina a iubit-o atât de mult. Nu trebuie uitate simbolurile regalității, ce apar pe cele doi pandantivi laterali, de inspirație bizantină: pe unul este reliefată în aur stema mică României, pe celălalt stema Casei de Edinburgh. Comanda pentru coroană a fost făcută de Parlamentul României, “proiectant” fiind Costin Petrescu; casa Falize, din Paris, a primit pentru realizarea ei circa 65 000 de franci.

Coroana regelui Ferdinand

Coroana de Otel a fost turnata din metalul unui tun turcesc capturat în bătălia de la Grivița din 30 august 1877, la cererea Regelui Carol I, devenind un simbol al Dinastiei. De obicei, Coroana de Otel purtata de Ferdinand nu este niciodata expusa ca parte integranta din tezaur, fiind pastrata intr-o sala de la etajul unu al Muzeului de Istorie a Romaniei, care nu se viziteaza.

Mihai I a fost încoronat cu aceeași coroană și uns Rege de către Patriarhul României Nicodim Munteanu, în catedrala patriarhală din București, chiar în ziua celei de-a doua sale suiri pe tron, la 6 septembrie, 1940. Coroana s-a regăsit, între anii 1881 și 1947, și în stema națională.

În prezent, Coroana de Oțel este o piesă reprezentativă a patrimoniului cultural național și este expusă la Tezaurul istoric al Muzeului Național de Istorie a României din București. O copie fidelă a coroanei se găsește și la Castelul Peleș. Coroana de oțel a fost făurită de către elevii și soldații meseriași ai Arsenalului Armatei din București.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI