Federația Asociațiilor Apicole: Producția de miere de floarea soarelui este compromisă.Utilizarea pesticidelor, o posibilă cauză

Producția de miere obținută în 2015 din cultura de floarea soarelui este nesemnificativă, iar o posibilă cauză ar fi utilizarea de neonicotinoide și acumulării substanțelor de acest tip în sol, a declarat, joi, vicepreședinte al Federația Asociațiilor Apicole ROMAPIS, Constantin Dobrescu, într-o conferință de presă.

„Producția de miere de floarea soarelui de anul acesta este foarte mică, iar aceasta are o pondere importantă în producția generală de miere a României. Am avut o producție bună la rapiță și foarte bună la salcâm, dar la floarea soarelui, probabil că producția este mai puțin de jumătate din cât ar fi trebui să fie”, a subliniat Constantin Dobrescu.

Producția de miere din floarea soarelui are o pondere de 25% din producțiile pe care se bazează apicultorii. Aceștia susțin că reducerea producției a fost cauzată de utilizarea de neonicotinoide pentru acest tip de cultură agricolă.

„Din moment ce au murit albine la floarea soarelui și producția este foarte redusă, e clar că trebuie să facem o legătură între cele două fenomene”, a afirmat Constantin Dobrescu.

Pesticidele care au o toxicitate deosebită pentru albine aparțin unei noi clase denumită neonicotinoide și au fost introduse pe piața europeană în anul 2000 fiind caracterizate printr-o mare eficiență pentru că sunt de 7.000 de ori mai toxice decât DDT.

Aproximativ 10% dintre apicultorii care au participat la un sondaj al ROMAPIS au confirmat apariția unor albine moarte în fața stupilor precum și slăbirea excesivă a familiilor de albine, după analizarea stării de sănătate a acestora, la culesul din floarea soarelui.

Constantin Dobrescu susține că 15% din suprafața cultivată cu floarea soarelui a provenit din sămânță tratată cu neonicotinoide și cumva există o corelație cu faptul că 10% dintre apicultori sunt cei care au raportat pierderile. Acesta a mai precizat că există posibilitatea ca mulți apicultori să nu fi răspuns chestionarului.

De asemenea, reprezentanții ROMAPIS au anunțat că nu sunt de acord cu derogările Ministerului Agriculturii pentru utilizarea acestor substanțe.

„Nu suntem de acord cu ultima derogare care urmează după alte trei serii de asemenea derogări și ne propunem ca în perioada următoare, dacă se va mai menține această interdicție de folosire a neonicotinoidelor în Uniunea Europeană, dorim ca Ministerul Agriculturii să nu mai emită alte derogări. Să lase lucrurile să se desfășoare și în România ca în întreaga Uniune Europeană, să vedem cu evoluează agricultura în lipsa acestor neonicotinoide, cum evoluează apicultură, să tragem niște concluzii”, a subliniat Constantin Dobrescu.

Potrivit sursei citate, în martie 2014, MADR a emis trei derogări care au permis utilizarea pentru 120 de zile în România a trei pesticide folosite la impregnarea seminței de floarea soarelui și porumb având ca substanțe active imidacloprid, clotianidin și tiametoxam. În august 2014, a fost emisă o nouă derogare prin care se permitea utilizarea pentru încă 120 de zile în România a neonicotinoidelor folosite la impregnarea seminței de rapiță, iar în februarie 2015, derogările emise pentru 120 zile permit utilizarea seminței de floarea-soarelui și porumb impregnată cu neonicotinoide în sezonul curent.

În luna iulie a.c., Ministerul Agriculturii a emis o nouă autorizație temporară pentru utilizarea substanței imidacloprid la tratrea semințelor de rapiță. Autorizația este valabilă până la finalul lunii octombrie 2015.

Potrivit reprezentanților ROMAPIS, neonicotinoidele sunt o clasa de insecticide neuro-active care au o compoziție chimică asemănătoare nicotinei și au fost dezvoltate începând cu anii ’90 de către firma Bayer. Un neonicotinoid, respectiv idacloprid, este insecticidul cel mai folosit pe plan mondial la ora actuală, iar clotianidin și tiametoxam sunt alte două dintre cele mai utilizate neonicotinoide.

Neonicotinoidele au un efect toxic mai mic asupra păsărilor și asupra mamiferelor decât asupra insectelor, comparativ cu familiile anterioare de insecticide. În sol perioada de înjumătățire a clotianidinului este între 168 și 6.900 de zile, în funcție de structura solului. Imidaclopridul se regăsește până la 2 ani în polenul și nectarul florilor din culturile netratate, care urmează celei tratate.

Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a declarat recent că producția de miere din acest an va fi mai mică cu circa 30% față de o producție medie anuală de 22.000-24.000 de tone, din cauza secetei și a depopulărilor familiilor de albine.

„Producția de miere din acest an va fi undeva la 60 — 65%, adică în jurul a 16.000—17.000 de tone din producția media anuală de 22.000 — 24.000 de tone, însă demult nu am mai reușit să obținem astfel de producții. Practic, producția va fi comparabilă cu cea din 2014, cel puțin pe culesul din primăvară. Dacă anul trecut ne-a salvat floarea soarelui, acum ne-a salvat salcâmul. A venit seceta aceasta cumplită și am avut probleme și cu depopulările familiilor de albine. Pe partea de sud-vest, în județul Timiș, au fost depopulări de până la 50 — 60% la unele familii de albine, iar cauzele sunt multiple. În primul rând ar fi seceta, dar și tratamentele cu pesticide, cu neonicotinoide și schimbările de climă. Au avut influențe foarte mari variațiile de temperatură, de la 1-2 sau 5 grade Celsius noaptea la 40 de grade ziua”, a explicat președintele ACA.

Cu o producție anuală de 22.000—24.000 de tone de miere, România se clasează în topul producătorilor de miere pe locul patru în Europa. Țara deține, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine și are în jur de 40.000 de apicultori la nivel național, peste 60% dintre aceștia fiind membri ai Asociației Crescătorilor de Albine din România, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine. (C.M.)

sursa:agerpres

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI