Fara laturi in hrana porcului, după noile reguli europene: „Dacă vin de la piață, să-mi iau costumul de protecție, nu, ca să pot să hrănesc porcul!?”

Fara laturi in hrana porcului, după noile reguli europene: „Dacă vin de la piață, să-mi iau costumul de protecție, nu, ca să pot să hrănesc porcul!?”

Specialiștii Uniunii Europene de la Bruxelles nu sunt de acord ca animalele să mai fie hrănite cu lături, resturile de mâncare rămase de la oameni. Vor și un echipament special și dezinfectat, pe care proprietarul să-l poarte în cotețul porcilor.

La primărie, la șuetă, la cârciumă și oriunde, „Legea porcului” e dezbătută și hulită dintr-un motiv simplu: tradiția. Tradiția în baza căreia românul își crește porcul de Crăciun cu buruiană, cereale și cu resturile care-i rămân pe masă.

Îi curăță adăpostul îmbrăcat la fel cum stă în curte, cum muncește și-n grădină, cum iese la câmp și chiar așa cum iese la magazinul comunal. Bruxelles însă vrea alte haine în preajma porcului, altă încălțăminte, sursă de dezinfectare și niciun rest alimentar în trocul de hrană.

Cristian Dumitrescu, gospodar: „Mi se pare o prostie, o absurditate. Pentru că nu știu dacă stă cineva să mă verifice dacă vin de la piață, să-mi iau costumul de protecție, nu, ca să pot să hrănesc porcul!? Mi se pare o prostie, dar mă rog… Legile astea impuse de UE ar trebui adaptate la nevoile noastre, până la urmă, nu?

Trebuie să-i dau de patru – cinci ori pe zi apă. Ce să fac? Să mă schimb de cinci ori pe zi? Păi eu nu mai fac treabă în grădină? Stau să mă schimb de cinci ori pe zi, ca să-i pun porcului o găleată de apă? Și cine va veni să verifice dacă eu hrănesc porcul cu resturi alimentare sau cu boabe pe care le primesc de la asociație? Cine va veni să verifice chestia asta? Vor angaja, gen cum e poliția locală, poliția locală sanitar veterinară să vină să verifice, să-i fac un grafic de hrănire al porcului?

Resturile de mâncare care rămân din consumul propriu al familiei… nu știu: e ceva nociv pentru animal? S-a descoperit că-i nociv? Îi cauzează vreo boală, vreo suferință chestia asta?”

La Vidra, chiar și primarul este convins că lăturile, provenite din resturi alimentare, asigură adevăratul gust al cărnii de porc.

Marian Tudor – primar Vidra, Ilfov: „Ceva e ciudat în toată treaba asta, pentru că porcul din gospodăria proprie crește aproape 100% natural. Diferența între un porc de casă, crescut natural, cu tot ce are omul în curte, că-i rămâne o pâine, un rest de mâncare, îl duce la porc și atunci este o altfel de carne. Eu cred că se vede diferența clară, între o carne cumpărată de la supermarket și porcul din curte”.

George are-n gospodărie doi vieri și două scroafe cu purcei de șase săptămâni. Viitoarele reguli, așa cum sunt supuse dezbaterii publice, îi vor interzice să mai crească porci reproducători. Iar asta nu îi convine.

George Neagu – gospodar: „Sincer este o problemă pentru noi, crescătorii de animale. Pentru că din asta trăim. Cu asta ne hrănim. O moștenim din tată-n fiu, creșterea porcului. Nouă nu ne-a lipsit porcul din curte, din ogradă. Măsurile astea? Nu! În niciun caz! Nu! Trebuia să ne lase…”

Noua lege a porcului le interzice țăranilor să-și plimbe porcii prin gospodărie, să-i lase liberi lângă bălți, râuri sau printre alte animale. Rudele nu mai pot crește porci pe care să-i mute dintr-o gospodărie în alta. Conform ANSVSA, gospodarul care vrea să crească porci pentru comercializare va fi obligat să se autorizeze în acest sens şi să îndeplinească condiţiile sanitare impuse creşterii porcinelor la nivel industrial.

Sursa: digi24.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI