Exponatul lunii septembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș: Ceas de masă în stil Rococo
Exponatul lunii septembrie la Muzeul Municipial „Ioan Raica” din Sebeș este un ceas de masă confecţionat din bronz aurit şi bogat decorat, în maniera stilului Rococo. Intrat în colecția de istorie a muzeului din Sebeș în anul 1960, ca urmare a unei donații, ceasul este extrem de spectaculos, fiind însoţit de două vaze, decorate în aceeași manieră, împreună cu care alcătuiau un set. A fost confecţionat, cel mai probabil, în Austria sau într-una dintre provinciile Imperiului Habsburgic, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în sprijinul acestei din urmă afirmații stând și cifra 1843, poansonată pe buza uneia dintre vaze.
Este un ceas de dimensiuni relativ mari, măsurând 59 cm în înălţime, 42 cm lățime și 17 cm în adâncime. Se sprijină pe un soclu cu șase picioare bogat ornamentat, deasupra acestuia aflându-se piciorul care susţine cadranul şi mecanismul. Este extrem de bogat decorat cu elemente vegetale și cu personaje din mitologia greacă. În partea centrală, deasupra soclului, este reprezentată, în poziţie şezând, într-o scoică, Amfitrite, zeiţa mării, soţia lui Poseidon şi mama lui Triton. În partea dreaptă, sprijinindu-se pe piciorul ei, se află un Amoraş, al cărui corp se termină cu două cozi care amintesc de cele ale Tritonilor. Scena centrală este flancată de doi Tritoni care suflă în scoici (din care se mai păstrează doar partea aflată în interiorul palmelor), pentru a liniști apele agitate ale mării. Cozile, asemănătoare unor şerpi, sunt arcuite, sugerând forţa de mişcare, în ton cu importanţa momentului.
Cadranul ceasului, situat în partea superioară a piciorului, este la rândul lui bogat ornamentat cu elemente florale şi vegetale, dispuse perimetral, iar în partea superioară se încheie cu vrejuri de frunze de acant. Câmpul acestuia are un decor de aceeași factură şi două orificii pentru cheile de reglaj şi întors. Însemnele orare, exprimate prin cifre romane, au fost imprimate fiecare pe câte o mică piesă ovală din porţelan. Acele, atât orarul, cât şi minutarul, au în partea superioară un decor traforat, în forma unor mici romburi. În spate, accesul la mecanism, se realiza prin deschiderea unei uşiţe de sticlă, rotundă.
Prezenţa unui astfel de ceas într-o locuinţă din zona Sebeşului demonstrează faptul că, la jumătatea secolului al XIX-lea, Transilvania era o provincie bine integrată în imperiul austriac, locuitorii mai înstăriţi ai acesteia fiind la curent cu tendinţele vremii şi dovedind gust în ceea ce priveşte decorarea interioarelor.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
Monumentul istoric Obeliscul Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia va fi consolidat, urmare a apariției unor ușoare înclinații. Precizările primăriei
Monumentul istoric Obeliscul Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia va fi consolidat, urmare a apariției unor ușoare înclinații. Precizările primăriei Primăria Alba Iulia ia măsuri pentru consolidarea monumentului istoric Obeliscul Horea, Cloșca și Crișan, în urma apariției unor ușoare înclinații. În prezent, sunt efectuate expertiza tehnică și studiul geotehnic pentru a evalua starea structurii […]
Secțiune Articole Similare
-
Ştirea zileiacum o zi
Ziarul „Unirea” din Alba Iulia angajează REDACTORI pentru ediția online. Cerințe și responsabilități
-
Sportacum 5 zile
Unirea Dej – Metalurgistul Cugir 3-2 (1-1), în Liga 3 | „Roș-albaștrii”, eșec după ce au egalat în două rânduri, într-un meci nebun
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
1 octombrie: Acoperământul Maicii Domnului. Sărbătoare cu cruce roşie pentru creştini
-
Opinii - Comentariiacum 11 ore
2 octombrie: Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian şi Sfânta Mucenică Iustina. Cum a fost adus un mare vrăjitor la credinţa creştină de către o fecioară
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Obiceiuri și superstiții în luna OCTOMBRIE. De ce 1 octombrie e sărbătoarea femeilor şi cum atragi norocul în dragoste
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
28 septembrie 1848 – A treia Adunare naţională de la Blaj. „Memoriul poporului român din Transilvania”, adresat Parlamentului de la Viena, susținea egalitatea națională cu toate popoarele din imperiu