Editarea Ghidului bilingv al fondurilor şi colecţiilor istorice referitoare la Transilvania

În cursul zilei de ieri, la Hotel Medieval din municipiul Alba Iulia a avut loc întâlnirea delegaţiilor Arhivelor Naţionale ale României şi cea a Arhivelor Naţionale ale Ungariei. Motivul pentru care au poposit în Cetatea Marii Uniri dr. Dorin Dobrincu, director al Arhivelor Naţionale ale României, Nagy Mihaly, director adjunct al Arhivelor Naţionale ale României, Gabriela Preotesi, Compartimentul Relaţii Internaţionale, Miko Zsuzsanna, director general al Arhivelor Naţionale ale Ungariei, Laszlo Varga, directorul general al Arhivelor Municipale din Budapesta şi Arpad Tyekvicska, directorul Arhivelor Regionale Nograd, preşedintele Asociaţiei Arhiviştilor din Ungaria, a fost semnarea documentului privind condiţiile de editare a Ghidului bilingv al fondurilor şi colecţiilor istorice referitoare la Transilvania. Proiectul comun al celor două instituţii, română şi ungară, priveşte fondurile şi colecţiile arhivistice din cele două ţări referitoare la Transilvania. Aşa cum a precizat Dorin Dobrincu, directorul Arhivelor Naţionale ale României, este un proiect foarte important atât pentru arhiviştii şi istoricii din România şi Ungaria dar şi din alte părţi ale lumii care sunt interesaţi de istoria comună a celor două naţiuni. „Proiectul vine într-un moment important pentru noi deoarece, în pofida unei istorii care deseori a fost foarte complicată, conflictuală, în acest moment avem o foarte bună conlucrare instituţională, există un acces larg şi egal la documentele din cele două ţări. În acelaşi timp e foarte important să avem instrumente de lucru care să faciliteze accesul la informaţie. Noi, în Arhivele Naţionale atât din România cât şi din Ungaria ne străduim să punem la dispoziţia publicului informaţiile istorice. Acest ghid priveşte practic documentele din Evul mediu şi până în anii1918 – 1919, documente aflate în fonduri şi colecţii care se găsesc în cercetare. Partea română va face acest lucru pentru toate fondurile şi colecţiile din arhivele din Transilvania în sens extins, în toate cele 16 judeţe de la nord şi vest de Carpaţi sau în alte direcţii judeţene în care se găsesc fonduri constituite în Transilvania. Partea maghiară şi-a asumat acelaşi lucru pentru judeţele de pe graniţa cu România. Din punctul nostru de vedere, cel al părţii române, este un proiect important, unul din proiectele noastre prioritare”, a declarat în cadrul conferinţei de presă Dorin Dobrincu, directorul Arhivelor Naţionale ale României. Importanţa proiectului comun a fost subliniată şi de către directorul Arhivelor Naţionale ale Ungariei. „Vor fi publicate în aceste ghiduri şi acele fonduri care până acum nu au stârnit interesul istoricilor sau arhiviştilor”, a menţionat Miko Zsuzsanna, director general al Arhivelor Naţionale ale Ungariei.
Ghidul va cuprinde practic o descriere succintă a ceea ce conţin fondurile privind istoria Transilvaniei, istoria comună a celor două ţări în perioada de referinţă (secolul XIII – 1918) şi va avea o structură bilingvă. Trebuie precizat că iniţiativa tipăririi unui astfel de ghid aparţine părţii maghiare. Volumele, pentru că va exista cel puţin un volum pentru fiecare judeţ, vor fi utile istoricilor, arhiviştilor, tuturor celor care sunt interesaţi de istoria comună care vor putea accesa fonduri şi colecţii ce ajută la elucidarea multor aspecte de istorie politică, instituţională etc. Din punct de vedere al cantităţii documentelor este vorba de zeci de kilometri. De exemplu, în Ungaria ar fi vorba de 1 km, în timp ce la noi în ţară, există în unele judeţe şi 18 km. La Alba Iulia, aşa cum a menţionat Dana Zecheru, şef Serviciu Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale există cel puţin 1 km de documente, create în Alba şi care fac referire la Alba Iulia. Este vorba de acte ce provin din perioada 1455 – 1918. Proiectul se va derula pe parcursul a doi ani de zile, cu posibilitatea prelungirii acestuia în caz de nevoie. (L.I.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI