Economistul Radu Georgescu: ,,Datele arată că România a intrat, în 2026, în stagflație. Cea mai rea formă de recesiune economică

Economistul Radu Georgescu: ,,Datele arată că România a intrat, în 2026, în stagflație. Cea mai rea formă de recesiune economică

Economistul Radu Georgescu susține că România a intrat deja într-o perioadă de stagflație, după analiza execuției bugetare pe luna aprilie publicată de Guvern.

Acesta avertizează că economia se contractă, în timp ce inflația continuă să crească puternic, descriind situația drept „cea mai rea formă de recesiune economică”.

Textul integral scris de economistul Radu Georgescu este următorul:

Ieri, Guvernul a publicat execuția bugetară pe luna aprilie. Evident, am analizat cifrele. Iar concluzia nu e tocmai de pus în ramă. Datele arată că România a intrat, în 2026, în stagflație. „Radu, vorbește românește!” Pe scurt, stagflația este cea mai rea formă de recesiune economică. Este acel cocktail toxic în care economia scade (se contractă), dar prețurile explodează (inflație foarte mare).

Paradoxal, am văzut unii oameni la TV și pe internet care lăudau de zor această execuție bugetară. Explic mai jos ce scrie în execuția bugetară

Impozitul pe profit (sau cum se prăbușește economia în 2026). Nu trebuie să fii geniu în macroeconomie ca să înțelegi asta. Ai nevoie doar de aritmetică de clasa a II-a. Știm deja că inflația oficială în România, în 2026, este în jur de 10%. Aplicăm matematica elementară.

Dacă economia din 2026 ar fi funcționat măcar la fel de bine ca în 2025, veniturile companiilor ar fi trebuit să crească natural cu 10% (doar din ajustarea cu inflația). La fel și profitul, la fel și impozitul pe profit plătit statului. În 2026, impozitul pe profit colectat de la companii a crescut cu doar 1,5%.

Diferența uriașă de la 1,5% la 10% arată o contractare puternică a marjelor de profit ale firmelor și, implicit, o contractare puternică a întregii economii. Încasările din TVA (dovada unei hiperinflații) O creștere a TVA-ului încasat poate veni doar din 3 motive:

• Creșterea consumului. Nu e cazul.
• O mai bună colectare a statului (combaterea evaziunii). Nu este cazul.
• Ne-o spune al doilea indicator pentru consum: accizele. Spre deosebire de TVA, accizele se aplică la volum (litri, bucăți), nu la valoare.

De la 1 ianuarie 2026, accizele au crescut cu 10%. În schimb, încasările din accize au crescut cu 1%. Răspunsul corect: această creștere de 22% vine exclusiv din hiperinflație. Investițiile statului (marea tăiere de unde doare cel mai tare)

Investițiile statului au scăzut cu 8,9 miliarde de lei în 2026, comparativ cu 2025. Vorbim de o scădere masivă, de 50%. Cea mai mare scădere a cheltuielilor statului vine de aici. Guvernul a tăiat exact de unde nu trebuia: de la infrastructură, spitale și autostrăzi.

Concluzii

Există, totuși, și o parte bună. Noi, ca popor, avem superputerea de a ne bucura și de a sări într-un picior chiar și atunci când primim cele mai proaste vești economice. Atâta timp cât cifrele sunt ambalate frumos, e festival! Din păcate pentru România, investitorii străini citesc și înțeleg datele economice. Acum o lună, Renault a anunțat că va produce în Turcia noile modele Dacia. Motivele sunt cele spuse de mine în articol: hiperinflație, risc valutar și scădere economică. Producția auto din România a scăzut cu 11% în 2026, comparativ cu 2025. Totuși, sunt unii concetățeni care aplaudă datele economice din 2026. Când nu înțelegi textul sau cifrele, viața e mult mai frumoasă și mai lipsită de griji!

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News