Economie electorală

Mai sunt puţine zile până la termenul final de înscriere a candidaţilor pentru alegerile locale din 10 iunie 2012. Concret, până ieri, la nivel naţional se înscriseseră câţiva candidaţi, nu dintre cei mai cunoscuţi şi oarecum exotici. Unul dintre ei este Irinel Columbeanu, multimilionar, cavaler templier, fost soţ al Monicăi Gabor şi novice într-ale administraţiei. El vrea să fie primar general al Capitalei. Nu va fi. Ce-l mână atunci în luptă? Poate dorinţa de a intra din nou în lumina reflectoarelor, notorietatea fiind de multe ori un bun ajutor pentru succesul afacerilor. După bunul obicei românesc de a lăsa totul pentru ultima clipă, partidele şi formaţiunile politice mari nu s-au înghesuit până acum la birourile electorale, probabil pentru că fac încă serioase calcule în privinţa listelor cu candidaţi pentru consiliile locale şi judeţene, pentru că-mi vine greu să cred că la acest moment înaintat al precampaniei electorale mai pot exista multe răzgândiri şi renunţări din partea candidaţilor pentru fotoliile de primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene.
În economia electorală pensionarii şi bugetarii joacă un rol foarte important. Toţi politicienii, din Coaliţia de la Putere sau din Opoziţie, nu mai pot de grija lor. Puterea se gândeşte cum să facă să readucă salariile bugetarilor la nivelul avut în luna mai a anului 2010, iar Opoziţia critică în termeni extrem de duri, având în spate şi argumentele oferite de bunul simţ şi de Curtea Constituţională, tratamentul aplicat de guvern pensionarilor cărora le-a luat cu japca şi împotriva oricărei reguli bani în plus drept contribuţie la asigurările de sănătate. Casa Naţională de Pensii este acum controlată de Corpul de Control al Ministerului Muncii, după ce un control al Curţii de Conturi a dat la iveală şi alte nereguli: plata unor dosare fictive de pensii, sume plătite în plus pentru revoluţionari şi urmaşii acestora, acordarea de pensii mai mari decât salariul mediu pe economie pentru pensionari aflaţi în activitate în sistemul bugetar… Toate astea înseamnă o gaură de circa 6 miliarde de euro, adică tot cam pe-atât cât ne tot explică guvernanţii, cu aerul că fac o favoare, că alocă în plus de la bugetul de stat pentru plata pensiilor. Plăteşte cineva din sistemul caselor de pensii pentru aceste greşeli? Nu! Vor plăti însă tot pensionarii pentru că s-a subliniat din nou că sumele reţinute ilegal pentru CASS nu se restituie. Pe de o parte. Pe de altă parte ceea ce s-a dat în plus revoluţionarilor şi urmaşilor lor, nu se recuperează. Păi ce dreptate este asta? Dar despre bun simţ, logică şi lege nu avem acum loc de dezbateri. Să reţinem că şi bugetarii şi pensionarii şi revoluţionarii sunt electori. Adăugăm că ţara nu are bani şi calitatea profesională a celor implicaţi în administraţie scade constant de la Revoluţie din ’89 încoace. Alegerile bat la uşă, deci ce este de făcut? Opoziţia va critica argumentat. Dar Puterea ce va face? Păi ar trebui să mulţumească măcar una dintre aceste categorii. A ales, se pare, bugetarii cărora le promite recuperarea banilor. Poate şi pentru că efortul financiar este mai mic cu efecte electorale, poate, mai mari. Dar de unde banii? Păi, de exemplu, guvernul a aprobat în şedinţa de marţi, 24 aprilie, o ordonanţă de urgenţă privind redimensionarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, celebrul PNDI, cel care a stârnit atâta invidie politicienilor Opoziţiei. Mai exact nu se vor încheia contracte noi de finanţare în afara celor existente, evident, şi a celor pentru care până la data intrării în vigoare a ordonaţei se anunţase rezultatul procedurii de achiziţie publică. La următoarea rectificare bugetară sumele alocate pentru PNDI vor fi reduse cu aproape 16 miliarde de lei. Nu este suficient şi vom vedea probabil în următoarele zile noi tăieri de la investiţii. Întrebarea este: odată trecut acest an electoral, va putea economia susţine aceste majorări pentru viitor? Dar astea sunt probleme la care politicienii se vor gândi după alegeri.

Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI