Ecologizare da, conservare, ba : la Zlatna au dispărut în 6 ani obiectivele dintr-un ambiţios proiect turistic

Printre ultimele hotărâri de guvern semnate de fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, în scurta perioadă de guvernare din 2012, este şi HG nr. 245/2012 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. Mai exact, în anexa 1 a documentului cu pricina se enumerau punctual, mai multe proprietăţi (terenuri sau imobile, unele ale MinVest Deva) care intrau atunci în domeniul public administrat de Primăria oraşului Zlatna. Se legalizau astfel, prin hotărâre de guvern, mai multe hotărâri ale Consilului Local Zlatna, votate odată în 2006 şi reactualizate prin vot în 2011. Prin publicarea în Monitorul Oficial, deciziile Guvernului Ungureanu au intrat în vigoare în 12 aprilie 2012.
Au intrat în domeniul public 11 terenuri din intravilanul oraşului, 8 drumuri – majoritatea forestiere, amenajarea de captare a apei de la Feneş, sediul exploatării miniere, colonia de forţe speciale, clădirea bazei sportive, terenul staţiei de transfer deşeuri menajere din satul Galaţi, terenul de sub blocul din centru Feneşului, Cabana Păstrăvărie – Piatra Caprei din Feneşasa, cantina primăriei Zlatna, şoseaua de ocolire a oraşului Zlatna.
Prin aceeaşi hotărâre de guvern, au fost trecute în proprietatea Primăriei Zlatna galeria subterană transversală de la Haneş (fostă mină de aur), casa maşinii de extracţie din puţul Haneş inferior, linia de cale ferată Haneş-Larga în lungime de 2780 m şi maşina de extracţie din puţul Haneş inferior.

Aceste obiective au o poveste mai aparte deoarece ele, cel puţin teoretic, au fost cuprinse anterior în mega-proiectele naţionale de închidere şi ecologizare a minelor, susţinute de la bugetul de stat.
La sfârşitul anului 2007, SC Cepromin SA a câştigat proiectul tehnic de închidere şi ecologizare a perimetrului minier Zlatna, lansat în licitaţie publică de SC Conversmin SA Bucureşti. Perimetrele miniere propuse pentru închidere erau minele: Haneşul Superior şi Almaş de pe teritoriul comunei Almaşul Mare, Larga de pe teritoriul oraşului Zlatna, iazul de decantare nr. 3 din satul Galaţi şi incinta auto de pe teritoriul oraşului Zlatna, mina Breaza de pe teritoriul comunei Almaşul Mare. În acest proiect mai erau cuprinse minele de pe graniţa Alba-Hunedoara de la Stănija (galeria IPEG) – de pe teritoriul comunelor Buceş şi Balşa.
Pentru toate aceastea, CEPROMIN urma să elaboreze proiectul tehnic de închidere şi ecologizare şi obţinerea acordurilor şi avizelor. Estimarea iniţială a valorii contractului a fost de 20.480.700 lei fără TVA iar în urma negocierilor valoarea totală finală a contractului a rămas de 16.598.600 lei fără TVA.
În 2009, SC Conversmin SA Bucureşti a scos la licitaţie lucrările propriuzise de închidere şi ecologizare (conservare) a perimetrului minier Zlatna, o lucrare estimată la 10.645.161 lei (bani de la bugetul de stat), cu termen de finalizare 2 ani de la atribuirea lucrării. Lucrarea a fost câştigată şi executată de Minvest Deva. Au fost executate lucrări de ecologizare la iazul Valea Mică şi iazul Sfârci iar minele Haneş şi Larga au fost curăţate şi au fost zidite intrările în mine.
Trecând (doar deocamdată) peste felul în care au fost executate aceste lucrări, ne oprim la minele Haneş şi Larga pe care administraţia locală visa, cam acum 6 ani – când s-a încercat pentru prima dată trecerea în patrimoniul public al oraşului – să le transforme în obiective turistice. Din păcate, între intenţia consiliului local Zlatna din 2006 şi hotărârea de guvern din 2012 a trecut ceva timp, astfel că cei 2,8 km de linie ferată între Haneş şi Larga au cam… dispărut, gurile de mină au fost zidite iar maşina de extracţie, datând din 1936, de pe vremea lui Stalin, a fost descompletată. Cel mai probabil, toate acestea au fost “colectate” de hoţii de fier vechi care îşi făcuseră într-o vreme un stil de supravieţuire mai ales din scormonirea printre ruinele mamutului industrial Ampelum Zlatna. Galeria Haneş – Larga se preta la transformarea în obiectiv turistic deoarece este o mină cu aeraj natural, încă rezistentă după zeci de ani de exploatare. Pe traseul de 3100 m turiştii ar fi urmat să se deplaseze cu un trenuleţ. Şi vechiul amplasament al funicularului ar fi urmat să fie transformat în amplasament pentru telegondole cu care să poată fi transportaţi turiştii pe muntele Breaza, unde a fost identificat aliniamentul propice amenajării a două pârtii de schi.
Ideea administraţiei locale din Zlatna nu este irealizabilă. Mărturie stă mina-muzeu din Aninoasa, primul muzeu – mină din România. Proiectul de ecologizare a Minei Aninoasa şi transformare a unei părţi în muzeu a fost evaluat la 2,2 milioane de dolari fiind finanţat în proporţie de 85% de Banca Mondială, în timp ce Guvernul României are o cotă de 15% pentru finanţarea lucrarilor. Şi mina Aninoasa (de cărbune) a fost închisă în urmă cu aproape cinci ani, din cauză că nu mai era rentabilă. Şi aici există o maşină de extracţie, conservată, în casa maşinii, din mină. Pentru că hoţii de fier vechi au nărăvit şi în această zonă, perimetrul este păzit în permanenţă de poliţia locală.
Deocamdată, proiectul Zlatnei stagnează, însă visul nu a murit. E nevoie însă din nou de resuscitarea acestuia şi de investiţii financiare consistente. Adică de bani. Mulţi. Până una alta, banii curg spre Zlatna. Dar nu în revitalizarea vieţii economice prin acest proiect ci, aşa cum deja a devenit o obişnuinţă de vreo 6 ani încoace, banii vin constant în ecologizare, conservare, monitorizare etc. Anul trecut, CN a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest SA Deva a mai câştigat un proiect pentru continuarea lucrărilor de conservare la Zlatna iazul Valea Mică şi iaz Sfârci, alături de alte 12 perimetre miniere din ţară. Valoarea totală finală a contractului: 293.177.700 lei fără TVA. Dacă tot nu au locuri de muncă, măcar zlătnenii vor ofta un oxigen pur. De atâţia bani, an de an, puritatea lui va atinge concentraţia de 100 la sută!

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---