E jale! În România inflația coboară, dar economia intră într-o zonă de risc. Avertismentul BNR

E jale! În România inflația coboară, dar economia intră într-o zonă de risc. Avertismentul BNR

România intră într-o etapă economică paradoxală: prețurile încep să se tempereze, însă nu pentru că economia ar fi într-o formă bună, ci tocmai pentru că cererea slăbește. Noul Raport asupra inflației al BNR arată o scădere rapidă a inflației în trimestrul al treilea, dar și o economie care își pierde din viteză, cu consum mai slab, investiții publice în recul și un deficit de cerere care se adâncește.

Rata anuală a inflației a coborât de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie 2026, după ce România a traversat unul dintre cele mai puternice episoade inflaționiste din ultimii ani. BNR consideră că scăderea va continua în trimestrul al treilea, în principal deoarece efectele statistice ale eliminării plafonării la energia electrică și ale majorării TVA și accizelor ies treptat din baza de calcul.

Dar vestea bună vine cu o factură. BNR a majorat prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 6,1%, de la 5,5%, pe fondul unor noi șocuri de ofertă. Canicula și seceta afectează agricultura și producția de energie, în timp ce tensiunile geopolitice și perturbările de pe piețele energetice mențin presiunile asupra costurilor.

Inflația scade, dar economia nu accelerează

Mesajul esențial al raportului este însă dincolo de cifra inflației: economia nu are forța unei reveniri rapide.

BNR reconfirmă stagnarea PIB-ului în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% în ultimele trei luni din 2025. Față de primul trimestru al anului trecut, PIB-ul a fost cu 1,2% mai mic. Consumul gospodăriilor s-a contractat, iar formarea brută de capital fix și-a încetinit puternic ritmul, în special din cauza declinului investițiilor publice.

Guvernatorul Mugur Isărescu a transmis un mesaj fără echivoc: reluarea creșterii economice va fi lentă. Scăderea puterii de cumpărare, stagnarea creditării și slăbiciunea industriei apasă asupra unei economii care nu mai poate conta pe consumul intern ca motor principal.

Paradoxul este că exact această slăbiciune economică ajută BNR în lupta cu inflația. Oamenii cumpără mai puțin, companiile întâmpină o cerere mai slabă, iar presiunile asupra prețurilor se reduc. Banca centrală estimează că deficitul de cerere agregată se va adânci mai mult decât anticipase anterior, pe fondul consolidării fiscale și al șocurilor energetice.

Dobânda rămâne la 6,5%: BNR nu declară victoria

În acest context, banca centrală a decis să păstreze dobânda-cheie la 6,50% pe an, iar facilitatea de creditare la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50%. Decizia arată că BNR consideră că inflația este încă prea ridicată pentru o relaxare monetară agresivă.

Prudența este justificată: inflația de bază CORE2 ajustat a ajuns la 8,3% în iunie, în creștere de la 8,2% în martie. Indicatorul surprinde mai bine presiunile persistente din economie decât inflația headline, puternic influențată de energie și alte componente volatile. BNR indică efecte indirecte ale combustibililor mai scumpi, ale cursului leu/euro, ale importurilor și ale anticipațiilor inflaționiste încă ridicate.

Cu alte cuvinte, șocul inițial se retrage, dar inflația de fond nu a dispărut.

Austeritatea începe să se vadă în consum

Consolidarea fiscală devine una dintre piesele centrale ale tabloului economic. Reducerea deficitului este necesară pentru stabilizarea finanțelor publice, dar are un efect inevitabil asupra cererii interne: mai puțini bani disponibili în economie înseamnă consum mai redus și o presiune suplimentară asupra companiilor.

BNR apreciază că această corecție fiscală va contribui la adâncirea deficitului de cerere. Este mecanismul prin care economia își pierde din turație, iar inflația este împinsă în jos.

Problema este că România pornește această ajustare de la dezechilibre foarte mari. BNR a avertizat anterior că riscurile la adresa stabilității financiare rămân ridicate, în condițiile deficitelor fiscale și externe persistente, ale datoriei publice și ale tensiunilor geopolitice.

Industria și investițiile, punctele vulnerabile

Dacă inflația poate fi redusă prin slăbirea cererii, aceasta nu înseamnă automat că economia devine mai sănătoasă.

O economie care încetinește prin investiții mai mici, consum redus și industrie slăbită poate obține o inflație mai mică, dar cu prețul unei creșteri economice anemice. Tocmai aici se află dilema BNR: să țină dobânzile suficient de sus pentru a împiedica reaprinderea inflației, fără să apese excesiv pe o economie deja fragilă.

Riscurile externe complică ecuația. Conflictele geopolitice, energia, cursul de schimb și eventualele perturbări ale comerțului internațional pot împinge din nou prețurile în sus, exact într-un moment în care cererea internă este în retragere. BNR consideră că riscurile provenite din mediul extern și dezechilibrele macroeconomice interne rămân semnificative.

6,1% nu înseamnă revenirea la normal

Noua prognoză de 6,1% pentru decembrie 2026 trebuie privită în context. Este mult sub nivelul de peste 10% din prima parte a anului, dar rămâne mult peste ținta de inflație a BNR. Banca centrală estimează că revenirea inflației în intervalul țintit se va produce abia la sfârșitul lui 2027.

Așadar, România nu iese încă din criza inflaționistă. Intră într-o altă fază a ei.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News