Dumitru Chisăliță, șeful AEI: România, campioana europeană a scumpirii motorinei. Țiței românesc, rafinării românești, prețuri ca și cum totul ar veni din import

Dumitru Chisăliță, șeful AEI: România, campioana europeană a scumpirii motorinei. Țiței românesc, rafinării românești, prețuri ca și cum totul ar veni din import 

În ultimele șapte zile, prețul mediu al motorinei la pompă a crescut în România cu 7,5%, cea mai mare creștere dintre țările europene analizate. Mai mult decât în Croația, unde creșterea a fost de 7,4%, decât în Spania, cu 4,7%, Polonia, cu 3,9%, sau Bulgaria, cu numai 2,3%. 

Explicația simplă ar fi că motorina s-a scumpit pe piețele internaționale. Într-adevăr, cotația motorinei mediteraneene a crescut cu 11,86% într-o singură săptămână. Numai că această explicație nu este suficientă.

Tari Creșterea prețului mediu la pompa in ultimele 7 zile – Motorina produsa din țiței extras din tara – Consum acoperit direct din import net de motorin – Consum acoperit din motorină produsă din țiței importat

Romania 7.5% 19% 22% 59%

Croatia 7.4% 8% 61% 31%

Spain 4.7% 1% 100 %0%

Portugal 4.5% 0% 10% 90%

Belgium 4.4% 0% 0% 100%

Czech Republic 4.1% 1% 47% 52%

Poland 3.9% 2% 28% 70%

Greece 3.3% 0% 0% 100%

Estonia 2.5% 0% 100% 0%

Lithuania 2.5% 0% 0% 100%

Bulgaria 2.3% 0% 0% 100%

Netherlands 2.1% 1% 1% 99%

France 2.1% 1% 47% 52%

Latvia 2.1% 0% 100% 0%

Austria 1.4% 3% 54% 43%

Germany 1.0% 2% 9% 89%

Switzerland 0.7% 0% 0% 100%

Hungary 0.0% 12% 22% 66%

 Ireland -0.2% 0% 91% 9%

 Slovenia -1.0% 0% 99% 100%

Italy -4.0% 7% 0% 93%

Sursa Prețuri carburanți în Europa — Benzină și motorină (2026)

Dacă toate statele europene cumpără petrol și produse petroliere de pe aceeași piață regională, de ce România a transferat creșterea la pompă mai repede și mai puternic decât aproape toate celelalte țări?

Mai ales că România are o structură de aprovizionare care, teoretic, ar trebui să-i ofere o protecție mai bună. Dintre țările analizate, România are cea mai mare contribuție a țițeiului extras intern. Ungaria ajunge la 12%, Croația la 8%, Italia la 7%, iar Polonia și Germania la numai 2%. Multe state nu mai extrag practic deloc țiței.

Cu toate acestea, motorina s-a scumpit în România mai mult decât în țări dependente aproape integral de importuri.

Irlanda, care își acoperă aproximativ 91% din consum prin import direct de motorină, a înregistrat chiar o scădere de 0,2%. Estonia și Letonia, dependente practic integral de motorina importată, au avut creșteri de numai 2,5%, respectiv 2,1%. În Germania, unde dependența externă totală este de aproximativ 98%, prețul a crescut cu numai 1%.

Ungaria, care are o structură de aprovizionare relativ apropiată de România — 12% țiței intern, 66% motorină produsă din țiței importat și 22% import direct — nu a înregistrat nicio creștere a prețului mediu la pompă.

Așadar, nu dependența de import explică recordul României.

Când crește cotația, motorina din rezervoare devine instantaneu „motorină scumpă”

Brentul a scăzut în ultimele șapte zile cu aproximativ 0,5%. În schimb, motorina mediteraneeană a crescut cu 11,86%, pe fondul deficitului regional, al problemelor logistice și al tensiunilor din piața produselor rafinate.

Se spune că prețul motorinei nu este determinat de costul istoric al țițeiului, ci de costul de înlocuire al produsului, cât ar costa motorina dacă ar trebui cumpărată astăzi. Această regulă poate fi justificată comercial, dar devine profund discutabilă atunci când este aplicată într-un singur sens.

Motorina aflată astăzi în rafinării, depozite și benzinării nu a fost produsă din țiței cumpărat la prețul de astăzi. O parte provine din țiței achiziționat cu săptămâni în urmă, la cotații mai mici.

Motorina la 10,65 lei/l, coincidență mare de interese între stat și benzinari?

Dacă, potrivit evoluției cotațiilor internaționale, cursului valutar, taxelor și costurilor logistice, un nivel maximal justificabil ar fi de aproximativ 10,20 lei/l, conform calculelor AEI, apare o diferență de circa 0,45 lei/l care trebuie explicată. Această diferență poate proveni din:

• modul in care se transmit mai rapid scumpirile și se întârzie ieftinirile;
• anticiparea unor noi intervenții ale statului, a se vedea reducerea accizei;
• menținerea deliberată a prețului într-o zonă care avantajează simultan companiile și bugetul public.

Ultima ipoteză – existența unui interes comun între stat și benzinari – este posibilă teoretic. Ceea ce poate fi demonstrat este însă o evidentă coincidență de interese pe termen scurt.

Cu toate acestea, creșterea cotației internaționale este introdusă aproape imediat în prețul la pompă.

Când cotațiile scad, ni se explică faptul că există stocuri cumpărate scump, întârzieri logistice și un ciclu de rafinare care durează. Când cotațiile cresc, stocurile vechi, ciclul de rafinare și întârzierile dispar brusc din explicații.

Scumpirea circulă cu viteza internetului. Ieftinirea vine cu viteza cisternei.

Cât câștigă statul din cei 30 de bani suplimentari

La un TVA de 21%, partea de TVA inclusă în diferența de 0,45 lei/l este:

0,45 × (21 / 121) = 0,078 lei/l

Prin urmare, statul încasează suplimentar 7,8 bani TVA pentru fiecare litru de motorină vândut, respectiv cca 186 mil lei/lună dacă se păstrează prețul de azi.

Explicația fiscală este totuși contraproductivă pe termen mediu pentru Guvern

Chiar dacă statul câștigă 7,8 bani suplimentar din TVA pentru fiecare litru, scumpirea motorinei:

• mărește costul transportului;
• se transmite în prețul alimentelor și al bunurilor;
• alimentează inflația;
• crește cheltuielile instituțiilor publice;
• reduce profitabilitatea companiilor;
• frânează consumul și investițiile;
• poate diminua încasările din alte taxe.

Statul poate câștiga câteva zeci de milioane de lei din TVA-ul carburanților, dar poate pierde mult mai mult prin încetinirea economiei și prin creșterea generală a prețurilor.

Dar daca Guvernul este preocupat doar de termenul scurt lucrurile se schimbă total

Din perspectiva preocupărilor pe termen scurt, un preț mai mare al motorinei poate părea convenabil:

• TVA-ul se încasează imediat. Fiecare scumpire produce automat venituri bugetare, fără introducerea oficială a unei taxe noi.
• Costul politic este transferat benzinăriilor. Guvernul poate susține că prețurile sunt stabilite de piață, în timp ce bugetul beneficiază de pe urma lor.
• Se evită reducerea imediată a taxelor. O scădere a TVA sau a accizei ar produce un efect negativ direct și vizibil asupra veniturilor bugetare.
• Se pot anunța ulterior măsuri de „sprijin”. Statul încasează mai mult în perioada de scumpire, după care poate returna o parte limitată sub forma reducerii accizei sau a ajutoarelor pentru anumite categorii, obținând și un avantaj de imagine.
• Deficitul este cosmetizat marginal. Veniturile suplimentare din TVA ajută execuția bugetară pe termen foarte scurt, chiar dacă nu rezolvă problema structurală.

Acesta poate deveni un mecanism politic foarte convenabil, statul tolerează prețul ridicat, încasează mai mult, iar ulterior prezintă restituirea unei părți din banii suplimentari drept măsură de protejare a populației.

Piață europeană la scumpire, piață românească la ieftinire

Creșterea cu 11,86% a motorinei mediteraneene explică existența unei presiuni asupra prețurilor. Nu explică însă de ce România a ajuns la o creștere de 7,5%, în timp ce Ungaria a rămas la 0%, Germania la 1%, Bulgaria la 2,3%, iar Italia a înregistrat o scădere de 4%.

Cifrele arată că România nu este cea mai expusă țară la importul direct de motorină. Dimpotrivă, are producție internă de țiței, rafinării importante și o pondere relativ redusă a importului net de produs finit.

Și totuși, România a devenit campioana scumpirii.

Aceasta este adevărata problemă, în România, orice creștere internațională este tratată imediat ca o obligație de majorare a prețului, iar orice scădere este prezentată ca o posibilitate care trebuie analizată.

Avem țiței românesc, rafinării în România și cca. 22% import direct net de motorină la pompă. Dar plătim de parcă fiecare litru ar fi adus în ultima clipă, cu cisterna, de la cea mai scumpă sursă din lume.

Dumitru Chisăliță – Președinte AEI

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News