DUMINICA TOMII încheie Săptămâna Luminată. Obiceiuri și tradiții, în ziua dedicată sufletului celor răposați

DUMINICA TOMII încheie Săptămâna Luminată. Obiceiuri și tradiții, în ziua dedicată sufletului celor răposați

Creștinii ortodocși îl sărbătoresc, în Duminica a doua după Paști, pe Sfântul Apostol Toma. Duminica Tomii încheie Săptămâna Luminată şi  este dedicată  sufletului celor răposaţi, conform tradiţiei populare.

În Duminica Tomii, cimitirele sunt pline de oameni veniţi să se roage, să se reculeagă şi să aprindă lumânări lângâ crucile dragilor dispăruţi.

Această zi reprezintă momentul întâlnirii dintre Sfântul Apostol Toma și Mântuitor, întâlnire care îi dă și apostolului ‘necredincios‘ dovada Învierii Domnului.

Citește și: SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ – Ce nu ai voie să faci în săptămâna de după Paști. Tradiții și superstiții

Sfanta Evanghelie dupa Ioan 20 (19-31)

”Si fiind seara, in ziua aceea, intaia a saptamanii (duminica), si usile fiind incuiate, unde erau adunati ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus si a stat in mijloc si le-a zis: Pace voua!
Si zicand acestea, le-a aratat mainile si coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, vazand pe Domnul.

Si Iisus le-a zis iarasi: Pace voua! Precum M-a trimis pe Mine Tatal, va trimit si Eu pe voi.
Si zicand acestea, a suflat asupra lor si le-a zis: Luati Duh Sfant;

Carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute.
Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamanul, nu era cu ei cand a venit Iisus.

Citește și:  Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani

Deci au zis lui ceilalti ucenici: Am vazut pe Domnul! Dar el le-a zis: Daca nu voi vedea, in mainile Lui, semnul cuielor, si daca nu voi pune degetul meu in semnul cuielor, si daca nu voi pune mana mea in coasta Lui, nu voi crede.
Si dupa opt zile, ucenicii Lui erau iarasi inauntru, si Toma, impreuna cu ei. Si a venit Iisus, usile fiind incuiate, si a stat in mijloc si a zis: Pace voua!
Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tau incoace si vezi mainile Mele si adu mana ta si o pune in coasta Mea si nu fi necredincios ci credincios.

A raspuns Toma si I-a zis: Domnul meu si Dumnezeul meu!
Iisus I-a zis: Pentru ca M-ai vazut ai crezut. Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut!

Deci si alte multe minuni a facut Iisus inaintea ucenicilor Sai, care nu sunt scrise in cartea aceasta.

Iar acestea s-au scris, ca sa credeti ca Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, si, crezand, sa aveti viata in numele Lui.”

Toma avea credinta, dar avea nevoie de dovezi. Mantuitorul i S-a aratat si i-a spus: “Adu degetul incoace si vezi mainile Mele si adu mana ta si o pune in coasta Mea si nu fi necredincios, ci credincios!” (Ioan 20, 27). Nu spune Evanghelistul daca Toma a pus mana pe ranile Mantuitorului. Nu se spune nimic, dar stim ca Toma a rostit: “Domnul Meu si Dumnezeul Meu!” inainte de a pune mana in coasta lui Iisus sau in semnul cuielor, cum ceruse el.

Citește și: Paște fericit • Mesaje de Paște • Urări de Paște • Felicitări de Paște care pot fi trimis prin SMS de Sfintele Paști

Pentru ca L-a vazut pe Iisus si a inteles ca dovada era in fata lui. De ce dovada mai avea nevoie, sa puna mana in coasta si in cuie? Era acolo Mantuitorul intreg, stralucind de lumina Invierii, patrunzand prin usile incuiate si prin ziduri, un Dumnezeu stralucitor, Care aducea peste tot lumina Sa. Dar Mantuitorul ii spune ceva, nu pentru el, ci pentru noi. Spune asa: “Pentru ca M-ai vazut, ai crezut”. Nu spune: “Pentru ca M-ai pipait”, ci “Pentru ca M-ai vazut!”… Dar “fericiti cei ce n-au vazut si au crezut!”. Aceasta fericire este pentru toata generatia de crestini rugatori. Aceasta fericire e pentru noi, cei care venim in biserica si marturisim ca Hristos este Fiul lui Dumnezeu, ca a patimit, S-a rastignit, a murit, a fost ingropat, a inviat a treia zi, dupa Scripturi si S-a suit la Ceruri. Aceasta este temelia credintei noastre (…)
 
Tradiții si obiceiuri în Duminica Tomii

În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgătoare, pentru slobozirea sufletelor răposaților. Bătrânele caselor înroșesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe.

Duminică dimineața, după slujba Utreniei, ouăle și colacii vor fi sfințiți de preoți. Apoi se vor căuta irugi, cursuri curate de ape curgătoare. Aici, oul, colacul și o lumânare aprinsă sunt așezate în fiecare coșuleț împletit și se dă drumul pe apă pentru a ajunge la sufletele morților. Oamenii cred că prin aceste ofrande sufletele morților vor fi eliberate de o parte din păcatele grele și vor putea umbla în locurile în care doresc. După Sfânta Liturghie, preoții ortodocși vor merge în cimitire și vor face slujbe pentru cei plecați în ”lumea blajinilor”, sfințind mormintele și pomenile aduse de familiile celor ce-și dorm somnul de veci.

În Brașov se vor desfășura Serbările Junilor, legate de Sfintele Paști, care durează până la Duminica Tomii. În această ultimă zi din Săptămâna Luminată, alaiul junilor îmbrăcați în costumele lor originale, călare pe cai împodobiți cu ciucuri și cocarde tricolore, vor străbate străzile din centrul vechi al Brașovului, timp de câteva ore. Apoi, alaiul se va deplasa la Pietrele lui Solomon unde vor petrece până seara târziu într-o mare serbare câmpenească.

În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor.

În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de rohmani. Paștele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumânare — sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pamântului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).

sursa:agerpres,alexradescu, crestinortodox

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI