Duminica a V-a din Post, închinată Cuvioasei Maria Egipteanca. Dintr-o femeie stricată a ajuns un model de răbdare, pocăință și umilință

Nici un portret nu ilustrează mai concludent tăria de caracter, forţa morală şi sfinţenia cuiva, ca lupta dată şi biruinţa repurtată de cineva asupra propriilor slăbiciuni al căror sclavi devenim adeseori. Nenumăratele nuanţe de culori, ce conturează imaginea întregului uman curat şi nepătat, sunt suma calităţilor, virtuţilor şi însuşirilor primare sau originale, căpătate drept zestre de la Tatăl nostru cel Ceresc atunci când ne-a creat şi ne-a adus cu adevărat dintru nefiinţă întru fiinţă. Însă, după ce  paradisul a fost zăvorât în urma strămoşilor alungaţi din rai, iar făptura modelată de mâna Creatorului ajunge la sapă de lemn,  farmecul de până atunci al peisajului universal a intrat într-un con de umbră şi o pată stranie de sorginte necunoscută până atunci şi-a pus amprenta pe bolta curată şi senină a  cerului, care pentru prima dată începe să pălească, să se tulbure şi să se schimbe la faţă. Citește și: Obiceiuri, traditii și superstitii populare românești de Sfintele Paşti. Tradiţii de Paşte în Transilvania, Banat, Bucovina, Moldova

Ogorul vitreg din afara paradisului, dat în folosinţă lui Adam a fost năpădit de spini şi pălămidă iar roadele erau serbede şi amare. Precum cerul şi pământul, la fel s-a preschimbat şi omul care şi-a păstrat chipul, dar şi-a pierdut asemănarea cu Dumnezeu, Creatorul său. În trunchiul sănătos al omului primordial s-au altoit cu timpul ramuri sălbatice şi otrăvite, aducătoare de boală şi de moarte. Preafrumoasa grădină a Domnului a fost împânzită de smochini neroditori, care făceau doar umbră pământului, dar roadele erau amare, necomestibile Totuşi, acolo unde prisoseşte harul lui Dumnezeu se biruiesc cele mai nefireşti aparenţe şi chiar realităţi.

Dar să dăm cortina la o parte şi să despicăm metafora în dosul căreia zace pitită pilda de viaţă a unei femei ce poate fi ilustrată sau definită prin două cuvinte numite: lumini şi umbre. Este vorba despre Cuvioasa Maria Egipteanca. Viaţa sa trăită pe două planuri poate fi clasată printre cele mai tulburătoare, incredibile şi spectaculoase convertiri din istoria monahismului. Aproape din pruncie dă frâu liber pornirilor păcătoase fără frontiere. Nu-şi refuza nici o poftă, orice plăcere fiind consumată cu lăcomie, iar satisfacerea concupiscenţei carnale era meniul zilnic preferat  fără de care nu putea trăi. Şaptesprezece ani nu a dat nici un semn de remuşcare, lăsându-se sedusă şi purtată de valuri pe marea necuprinsă a dulcelui păcat. Citește și: Când cade Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani

După atâţia ani nenorociţi, în care şi-a tăvălit trupul prin toate băltoacele Orientului iar sufletul ei ajunge o cârpă lepădată ce nu mai preţuieşte un ban ruginit, apare la rampă puterea făcătoare de minuni a lui Dumnezeu, salvând din gura porcilor această femeie cu gust de roşcovă stricată şi după ce o îmbăiază, o botează şi o clăteşte de păcate prin apele sacre ale Iordanului, face din ea un vas de cristal preţios la care-şi vor aţinti privirile toţi marii şi micii convertiţi, dornici să-şi recapete identitatea, curăţenia, frumuseţea şi sfinţenia, hărăzite de Cel ce ne-a făcut în ziua a şasea de creaţie.

Operaţiunea de convertire şi de venire în sine a Mariei Egipteanca, liderul autoritar al desfrâului feminin oriental, s-a petrecut de praznicul Înălţării Sfintei Cruci. Exorcizarea sau detoxificarea de păcate nu s-a petrecut nici la Roma, nici la Constantinopol, măreţele capitale politico-militare ale lumii, ci în Ierusalim, centrul universal al creştinismului autentic. Toţi „câţi în Hristos ne-am botezat şi în Hristos ne-am îmbrăcat”, avem rezervat un moment de răscruce şi de tresărire, când Dumnezeu, ca din senin ne întâmpină prin pustiul vieţii trăită fără sens şi ne întreabă: Încotro alergi fiu rătăcit printre spini şi bălării, cu povara de păcate doldora în spinare? Unde strămuţi aceste putregaiuri strânse o viaţă întreagă, sub povara cărora gâfâi ca un muribund, pentru că ele te vor doborî şi te vor sufoca. Lasă-mă să-ţi iau desaga otrăvită, Eu sunt Salvatorul tuturor  celor osteniţi, necăjiţi, întristaţi şi împovăraţi, iar dacă mă veţi asculta veţi fi iertaţi şi eliberaţi.

Citeşte şi: MESAJE de PASTE fericit • URARI, FELICITARI de Paste fericit • SMS-uri haiose şi amuzante de Sfintele Pasti • Mesaje hazlii de Paşte. MESAJE de PASTE prin SMS,  texte şi statusuri pe care le poţi trimite prietenilor cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale

Cei ce auzim glasul, ascultăm chemarea şi urmăm sfaturile lui Dumnezeu ne îmbujorăm la faţă şi ne modificăm destinul. Purtarea de grijă a lui Dumnezeu este mereu în stare de veghe, căutându-ne de-a lungul şi de-a latul pământului în ideea şi speranţa că ne va întâlni şi ne va convinge să-i ascultăm povaţa şi să-i urmăm viaţa aşa cum au procedat atâţia păcătoşi trecuţi prin proba severă a convertirii, care din păgâni au devenit creştini, din demoni îngeri, iar din păcătoşi au devenit virtuoşi şi sfinţi. Pe drumul Damascului, Saul se schimbă din păgân în apostol; tâlharul răstignit de-a dreapta lui Iisus ajunge în rai; păcătoasa, din Sihemul Samariei se preschimbă în mironosiţă, vameşii şi păcătoşii devin apostoli şi misionari creştini; Zaheu, dă totul pentru a se mântui el şi casa lui; Maria Egipteanca, dintr-o femeie stricată cum alta n-a mai fost, ajunge un model de răbdare, pocăinţă şi umilinţă, vreme de 47 de ani biruind chinul singurătăţii, dogoarea soarelui nimicitor şi arşiţa deşertului nemilos, având ca singure  resurse de subzistenţă câteva pâinişoare şi un fedeleş cu apă, care niciodată nu s-au împuţinat şi nu s-au alterat. Modele de oameni morţi care au înviat  şi de oameni pierduţi care s-au aflat, avem din belşug atât în istoria biblică precum şi în cea profană. Multora le cunoaştem  numele şi viaţa, rămâne doar să le urmăm căinţa  şi să le trăim credinţa.

Preot Petru Pinca

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI