Rămâi conectat
Gabriel Pleșa - Crăciun Fericit!2

Curier Județean

DSP Alba începe distribuirea către medicii de familie a 1.290 de doze de vaccin HPV: Unde se depun cererile

Ziarul Unirea

Publicat

în

DSP Alba începe distribuirea către medicii de familie a 1.290 de doze de vaccin HPV: Unde se depun cererile

Miercuri, 7 decembrie, DSP Alba începe distribuirea către medicii de familie a 1290 de doze de vaccin HPV – Gardasil 9, cantitate care acoperă toate solicitările restante până inclusiv la data de 31 octombrie 2022. După o lungă perioadă în care vaccinarea HPV a fost decalată în Alba din cauza dozelor insuficiente raportat la solicitările făcute de către părinți prin intermediul medicilor de familie, prin recepționarea de la Ministerul Sănătății, la finalul lunii noiembrie 2022, a 1290 de doze de vaccin Gardasil se ajunge la zi cu imunizarea împotriva virusului HPV.

Reamintim că vaccinarea împotriva infecției cu HPV se realizează la solicitarea părinților/reprezentanților legali care vor formula o cerere către medicul de familie în acest sens. Cererea va cuprinde obigatoriu și Nume/prenume, CNP-ul copilului, produsul și numărul de doze. Cererile se depun în ultimele 5 zile calendaristice ale fiecărei luni de către medicii de familie la DSPJ – Epidemiologie (e-mail [email protected] sau fax 0258821746). Cererile se centralizează lunar de către DSPJ și necesarul va fi comunicat la INSP-CNSCBT

Având în vedere Ord. MS nr. 964/2022 privind aprobarea Normelor Tehnice de realizare a Programelor Naționale de Sănătate Publică “vaccinarea cu HPV va fi disponibilă numai pentru fetele care, la data solicitării, se încadrează în grupa de vârstă 11-18 ani”. Precizăm că, la momentul actual, doar un produs este autorizat și, ca urmare, este utilizat în prezent pentru vaccinarea împotriva infecției cu HPV: GARDASIL 9.

Elit - Gustul Desăvârșit

Schema de vaccinare cu acest produs include: 2 doze (0-6 luni) pentru persoanele la care vaccinarea este inițiată la vârste cuprinse între 11-14 ani și, respectiv, 3 doze (0-2-6 luni) la care vaccinarea este inițiată la vârste cuprinse între 15-18 ani.

Pratic cele 1290 de doze ce urmează a fi distribuite începând de mâine acoperă cererile restante depuse în lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2021 și respectiv în perioada ianuarie – octombrie 2022.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Curier Județean

FOTO| Atmosferă de sărbătoare la Biserica Reformată din Alba Iulia: Micuții comunității au vestit Nașterea Domnului

BONTEA Alexandru

Publicat

în

FOTO| Atmosferă de sărbătoare la Biserica Reformată din Alba Iulia: Micuții comunității au vestit Nașterea Domnului

La biserica Reformată din Alba Iulia, copilașii comunității reformate au vestit Nașterea lui Hristos.

Citește și: MESAJE de CRACIUN. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi de Crăciun

Copiii cu vârste cuprinse intre 3 și 14 ani au colindat și recitat poezii în Seara de Ajun, bucurându-se astfel de o după-amiază frumoasă petrecând timp de calitate alaturi de comunitate unde se acordă o atenție deosebită familiei, în general, și familiei creștine, în special.

Elit - Gustul Desăvârșit

 „Lumina de la Betleem ne cheamă, aşadar, să arătăm mereu în jurul nostru, prin cuvânt şi faptă, semne de speranţă, de solidaritate şi de comuniune fraternă” a declarat preotul reformat dr. Botond Gudor.

 Astfel de-a lungul Adventului Biserica Reformata a desfăşurat o bogată activitate cu copiii aratând o atentie deosebită familiilor mai puțin norocoase, oferind acestora alimente colectate de la membri comunității.

 Evident nu au lipsit nici cadourile, răsplătind astfel efortul micuților.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Curier Județean

Nume care se sărbătoresc de Crăciun: Câți români își serbează onomastica și care sunt prenumele derivate

Ziarul Unirea

Publicat

în

Nume care se sărbătoresc de Crăciun: Câți români își serbează onomastica și care sunt prenumele derivate

Cu ocazia sărbătorii Nașterii Domnului sau Crăciunul, așa cum este cunoscut în popor, peste 700.000 de români își sărbătoresc onomastica.

Citește și: MESAJE de CRACIUN. Texte frumoase cu URARI şi FELICITARI de Sărbători

Este vorba despre 379.395 de bărbaţi şi 322.305 de femei, potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Elit - Gustul Desăvârșit

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Cristian – 325.352 de persoane.

Se mai întâlnesc următoarele derivate: Christian – 7.469, Cristi – 11.703, Cristinel – 31.445, Crăciun – 2.551, Crăciunel – 321, Crăciunică – 8, Kristian – 545, Moş – 1.

Dintre prenumele feminine, cel mai des întâlnit este Cristina – 287.015 persoane, potrivit Agerpres.

Alte prenume în rândul femeilor sunt: Cristiana – 26.952, Cristinela – 766, Crăciuneasa – 1, Crăciunică – 45, Crăciuniţă – 130, Kristiana – 167, Kristina – 743, Krisztina – 6.486.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Curier Județean

De unde provine obiceiul colindatului de Crăciun: Datini şi obiceiuri în Ajunul Nașterii Domnului

Ziarul Unirea

Publicat

în

De unde provine obiceiul colindatului de Crăciun: Datini şi obiceiuri în Ajunul Nașterii Domnului

Poate cel mai cunoscut obicei de sărbători, pe lângă împodobitul bradului de Crăciun, este colindatul, care obicei care se practică în data de 24 decembrie, de Ajunul Crăciunului.

Citește și: Mesaje în Ajunului Crăciunului: Felicitări și urări care pot fi trimis în Ajun de Crăciun

Obiceiul este întâlnit preponderent în Transilvania, însă este omniprezent în această perioadă și în alte regiuni precum Muntenia, Dobrogea, Oltenia sau Banat. Unul din elementele patrimoniului UNESCO, este colindatul în ceata bărbătească, prezent în mare parte în Transilvania.

Înainte de 1989 și de căderea regimului comunist, colindatul era o formă de exprimare a superstițiilor, motiv pentru care era interzis. Ulterior, colindul a renăscut și a revenit în scena tradițiilor românești, nu doar la sat, ci și la oraș.

Elit - Gustul Desăvârșit

Acest obicei, al colindatului, este o formă de marcare a sărbătorii creștine, Crăciunul, în toate cele trei zile, iar colindătorii se pornesc încă din Ajun. În Transilvania, repertoriul colindătorilor cuprinde 30-40 de piese și trebuie să conțină colinde dedicate glorificării nașterii Mântuitorului și omului, ca și creație a Domnului căruia I se mulțumește pentru munca sa.

Citește și: MESAJE de CRACIUN. Urări de Crăciun. Felicitări de Crăciun

Colindele au ca elemente centrale agricultori, păstori, pescari, vânători motiv pentru care regăsim astfel principalele ocupații.

“Funcția aceasta de urare a belșugului face din colindă, pe lângă o cântare excepțională, și mijloc de împlinire a năzuințelor omului. Acest gen de colinde care sunt legate de ocupații sunt foarte importante și pentru că ceata merge din casa în casa, nimeni nu este ocolit, indiferent de ce statut social are, nici săracul si nici văduvele nu sunt ocolite de cetele de colindători, tocmai ca să le menească și lor un an îmbelșugat, prosper”, declară specialistul.

Acum că ați aflat motivația principală din spatele acestui obicei străvechi, sperăm să vă deschideți casele și inimile către colindătorii care vin să vă binecuvânteze anul acesta.

Colindele de Crăciun

Colindele de Crăciun sunt religioase şi laice. Cele religioase sunt colindele Domnului (În drum spre Vitleim, Naşterea Domnului, Vestirea Păstorilor, Închinarea Păstorilor, Pornirea Magilor după stea, Închinarea Magilor) şi colindele Sfinţilor (Colindul Crăciunului, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Ion).

În general, capitolul teologiei creştine, cu puternice influenţe de factură populară, este preferinţa celor mici, mai ales în cântecele de stea, precum ‘Steaua sus răsare’, ‘În oraşul Vifleem’, sau ‘Trei crai de la Răsărit’.

Citește și: Colinde de Crăciun – versuri. Colinde care prevestesc nașterea Domnului

Colindele laice (sau lumeşti) sunt adaptate de colindători la situaţia celor în faţa cărora le cântă, adresându-se unor membri ai familie sau ai comunităţii: colind de copil mic, de fată mare, de flăcău, colindul omului bogat şi milostiv, colind de preot, de cioban, de vânător, de pescar, de marinar, colind de viteaz, de familie, de însurăţel, etc.

Umblatul cu Steaua de Crăciun

Unul dintre obiceiurile cele mai cunoscute ale copiilor colindători este umblatul cu Steaua. Acest obicei evocă momentul în care, la naşterea lui Iisus, pe cer s-a ivit steaua care i-a călăuzit pe magi. Cele mai cunoscute cântece de stea sunt ”Steaua sus răsare”, ”Trei păstori se întâlniră”, ”O, ce veste minunată”, ” În oraşul Viflaim”. Spre deosebire de colinde, transmise de la o generaţie la alta prin viu grai, cântecele de stea au fost culese în cartea lui Anton Pann, care a apărut în numeroase ediţii.

Alt obicei cunoscut este Vicleimul, o formă de teatru popular care semnifică naşterea lui Iisus. Inspirat din literatura bisericească, Vicleimul păstrează detalii din colindatul cu măşti. Altă formă de teatru popular sunt Irozii, în care personajele centrale sunt împăratul Irod, pruncul Iisus, magii.

Umblatul cu capra de Crăciun

Umblatul cu capra este un obicei de Crăciun ce ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Numele acestui obicei variază de la o regiune la alta — cerb în Hunedoara, capra sau ţurcă în Moldova şi Ardeal, boriţă în Transilvania. În Muntenia şi Oltenia capra e denumită brezaia.

Capra este însoţită de o ceată zgomotoasă cu nelipsiţii lăutari care acompaniază dansul caprei, care sare, se roteşte şi se apleacă, în acelaşi timp clămpănind ritmic din fălcile de lemn. Spectacolul se remarcă mai ales prin originalitatea costumului şi a coregrafiei. Cercetătorii presupun că dansul caprei provine din ceremoniile sacre arhaice închinate renaşterii divinităţii.

Primul colind, care se cântă la fiecare casă, în Ajunul Crăciunului, este colindul de uşă sau de fereastră. Prin aceast colind se invocă trezirea rituală a gazdelor, pentru a-i întâmpina pe colindătorii ce le aduc vestea naşterii lui Hristos şi pentru a se pregăti să celebreze marea sărbătoare a Naşterii Domnului: ”Sculaţi, sculaţi, boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi, voi, români plugari/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători/ Şi v-aduc un Dumnezeu/ Să vă mântuie de rău/ Un Dumnezeu nou născut”. Refrenul ”Florile dalbe”, des întâlnit în poezia colindelor, are astăzi numai o valoare simbolică. Se presupune, însă, că la origine el era o formulă magică, rostită concomitent cu atingerea persoanei colindate cu o ramură înflorită de măr.

Citarea ramurii de măr în colinde, la fel ca şi folosirea ei rituală, avea rostul de a transmite omului calităţi atribuite plantei: energie şi vigoare şi este întrucâtva înrudit cu obiceiul sorcovitului de AnulNou.

Citeşte şi: Mesaje de Crăciun pentru copii. FELICITĂRI și URĂRI pentru cei mici

După ce colindătorii termină de cântat la fereastră, gazda îi invită în casă. Primul colind pe care îl rostesc aici este colindul de masă, cântat în faţa mesei de Crăciun încărcată cu colaci, nuci, mere şi alte produse tradiţionale. Sensul acestui colind este de a trece belşugul, sugerat prin bogăţia şi varietatea produselor alimentare aşezate pe masă, dintr-un an în altul. Urmează colindul ”cel mare”, adresat gazdei. Ceata colindă apoi, pe rând, pe toţi membrii familiei.

Primul dar oferit colindătorilor este colacul, semn al belşugului. Cel care conduce grupul de colindători mulţumeşte gazdei pentru daruri.

Tradiţii de Crăciun din Ardeal

În Transilvania, în dimineaţa de Ajun copiii, în grupuri de opt, nouă, se adună într-un capăt de sat şi pornesc în alai. Alt grup porneşte din celălalt capăt al satului. Când începe colindul, mai întâi sunt primiţi în casă băieţii, apoi fetele, căci se consideră că este bine să intre în casă întâi parte bărbătească. Gospodarii îi cheamă în curte şi le aruncă un coş cu mere. Femeile aruncă un fel de colăcei numiţi colindreţi şi fructe (mere). La vărsarea fructelor copiii se întrec să le adune. Numele obiceiului diferă chiar în cadrul aceluiaşi judeţ (”Codrea” la Pianul de Jos, ”Bună dimineaţa la Moş Ajun”, la Pianul de Sus, judeţul Alba).

Feciorii colindă după copii. Ei se organizează în ceată, cu două, trei săptămâni înainte. O singură ceată pe sat. Îşi aleg gazda, unde se adună înainte de sărbători să mai înveţe colinde. În frunte merge vătaful mare, mai isteţ şi dintr-o familie înstărită, ales doar pentru sărbătorile de iarnă. Vătaful mare ţine evidenţa câştigurilor şi conduce întreaga ceată. Vătaful mic îl înlocuieşte pe vătaful mare la diferite servicii, ca tocmirea muzicii.

Citește și: Mesaje de Sfântul Ștefan. Urări și felicitări care pot fi transmise prin SMS de Sfântul Ștefan

Primul colind se cântă acasă la preot să dezlege postul. Apoi urmează celelalte gospodării din sat. Când ajung în faţa unei case, colindătorii cântă la fereastră, după care gazda îi pofteşte în casă. Şeful colindătorilor întreabă dacă sunt primiţi Feciorii de Crăciun. După ce cântă trei, patru colinde la uşă, cântau: ”Primeşte-ne gazdă-n casă/Şi pune colac pe masă/Lângă colac şi cârnaţi/Şi-o litră de vinars”. Dacă până la terminarea colindului gazda nu deschide uşa, înseamnă că nu te primeşte. Atunci strigă colindătorii: ”Bureţi pe pereţi”.

A doua zi de Crăciun, începe jocul la casa gazdei. Chemătorii sunt împodobiţi cu năframe şi panglici tricolore şi merg la casele fetelor şi feciorilor să-i cheme la horă. A treia zi, feciorii vin cu muzica la biserică, unde se adună toţi tinerii la joc. În a patra zi se ”îngroapă” Crăciunul şi sunt chemate iarăşi fetele la joc.

Sursa: a1.ro kfetele.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea