Drumul spre casă și experienţa carantinei din România prin ochii unui jurnalist independent din Alba Iulia

Mircea Trifu - Primar Alba Iulia

Iulian Brok, jurnalist în carantină: ”La granița dintre Franța și Germania am avut sentimentul că românii sunt subcetățeni europeni, că Statul Român nu există! (…) În Alba Iulia, să fii la două străzi de ai tăi și să nu poți merge la familie, cel mai straniu sentiment!”

Printre românii carantinați la Hotel Cetate din Alba Iulia se află și colegul de breaslă Iulian Brok, jurnalist independent, proaspăt repatriat după o scurtă experiență de lucru în Franța. Nu mai e niciun secret că, din presă, cu puțin „noroc”, poți liniștit muri de foame, mai ales dacă ești haiduc și nu faci parte dintr-un trust capabil să livreze în ziua de salariu, așa că escapadele de lucru în străinătate i-au permis lui Iulian să-și rotunjească din când în când veniturile.

Pandemia provocată de noul coronavirus l-a găsit, așadar, la muncă, în Paris, unde a plecat la începutul acestui an, împreună cu alți 7 conjudețeni. Au avut de montat mobilă într-un hotel, contractul fiind pe trei luni. Lucrurile mergeau bine, până când, prin luna martie, au început să fie zvonuri cum că ar fi cazuri de persoane bolnave de Covid-19 chiar în hotelul la care lucrau, muncitori, personal, nu se mai știe. În câteva zile au fost anunțați că hotelul se închide, așa că și-au luat cu toții bilete de avion, anulate și acestea ulterior. Vreme de trei săptămâni au rămas izolați la domiciliu, în Paris, fiindu-le asigurate cazarea și masa, ba chiar și salariul l-au primit și pentru zilele în care nu au lucrat.

Pro România - Ține cu ALBA
ELIT

Totuși, contractul se termina iar în lipsa unui acoperiș asigurat deasupra capului banii s-ar fi terminat și ei, repede, repede. Avioanele nu mai zburau, așa că Iulian și cei șapte colegi ai săi căutau frenetic soluții să ajungă înapoi acasă, în România, în Alba. Salvarea lor a venit tot de la un conațional, un om de afaceri din Satu Mare care le-a pus la dispoziție o mașină, cu 8+1 locuri, cu care au pornit pe lungul drum spre casă.

PMP - Alegeri Locale 2020
USR-Plus - Oameni ca tine schimbă Alba în bine
”În graniță am avut sentimentul că Statul Român nu există, și nici noi nu existăm pentru el!”

Unul dintre sutele de mii de români care au aglomerat granițele pe ruta Germaniei, Iulian Brok, venea spre casă, plin de speranța de a-și revedea fetele, dispus să suporte toate rigorile impuse de noua situație.

Ceea ce în Franța părea o glumă, s-a transformat pe nepusă masă într-o situație dificil de gestionat, tratată de fiecare stat în parte cum s-a priceput mai bine sau, cum rămâne să aflăm de la Iulian, mai rău. „Am plecat în data de 2 aprilie, dimineața, pe la ora 5, și am ajuns în Alba Iulia în seara zile de 4 aprilie.

Pe ruta Franța – Germania – Austria – Ungaria – România, cel mai mult timp l-am petrecut nu pe drum, ci la granițele franco-germane și ungaro-române. La granița dintre Franța și Germania am avut sentimentul că românii sunt subcetățeni europeni, că Statul Român nu există. Ambasadele României din Franța și Germania ar trebui să fie «curățate»… Dacă la granița franco- germană am stat mai bine de 24 de ore, într-un soi de parcare, dacă o putem numi așa, fără toalete, în mașini, în frig, dacă nu mai aveai destul combustibil, nici la granița cu România nu au stat lucrurile mai roz, dimpotrivă.

Nenumăratele telefoane date la ambasadă nu au avut niciun feedback. Nu am știut în niciun moment cât mai este până ne vor lăsa să trecem, dacă ne va aduce cineva o sticlă de apă, dacă ne va întreba cineva de sănătate. Nu a venit nimeni, nu ne-a întrebat nimeni nimic. Noi am avut apă și mâncare, dar erau sute de mașini, nu toți au fost pregătiți să stea mai bine de o zi în câmp”. Nemții i-au părut lui Iulian cei mai serioși, i-au verificat la sânge, de la starea de funcționare a mașinii, la starea de sănătate a pasagerilor, traseul călătoriei, tot.

”Dacă pe partea franceză nu avea nimeni nici măști și nici mănuși, la nemți altfel au stat treburile. Dacă ar fi toate granițele ca la germani, nu ar mai circula virusul așa ușor!”, crede jurnalistul nostru. ”În Ungaria ne-au pus un abțibild pe mașină și ne-au dat calea, cu amendamentul că nu avem voie să oprim decât pentru a alimenta, în 2 locuri prestabilite, nu ne-au escortat, dar ne-au pus în vedere amenda pe care o riscăm dacă oprim pe traseu”, își mai amintește Iulian. Odată ajunși pe pământ românesc, mașini de poliție i-au escortat până la Lipova, Arad, unde, în grupuri de 30 de mașini odată, erau escortați care spre Oradea, care spre Sibiu – Alba.

Când au ajuns în parcare la Vinț au fost preluați de polițiști de la județ care i-au escortat la locurile de carantină, în cazul lor Hotel Cetate din Alba Iulia. ”Paradoxul acestei lumi… când ne-am dus spre Franța nu ne-au oprit decât la granița cu Ungaria… când ne-am întors, după 3 luni, am avut 4 granițe de surmontat… S-au străduit europenii 70 de ani să netezească granițele… și a venit un virus care le-a ridicat la loc…”, conchide Iulian.

„În lipsa testării pentru noul coronavirus, după cele 14 zile de carantină, cine îmi garantează că nu sunt un pericol pentru familie, că îmi pot îmbrățișa liniștit fetele?”

În Alba, toate persoanele cu care a interacționat, fie că au fost polițiști, jandarmi, personal DSP, toți au fost binevoitori și politicoși. La hotel, după completarea formularelor pe propria răspundere cu privire la istoricul călătoriilor și alte amănunte, au putut opta dacă să stea singuri în camere sau nu. Iulian a ales să împartă carantina cu colegul de cameră ”moștenit” de la Paris, se cunosc și trece timpul mai ușor.

Au provizii și le prind bine, nu de alta dar mâncarea este bună dar în cantitate mică. Le este adusă la ușa camerei, de trei ori pe zi, aceasta rămânând mereu încuiată, dar pe dinafară. Nu au voie să iasă pe holuri și nici nu o pot face. Alte indicații nu au primit, nici medicamente, asimptomatici fiind, au un număr de telefon pe formularele care au rămas la ei la care pot suna, dacă nu se simt bine. Nu au termometru, nu au cum să își verifice temperatura, dar își dau singuri cu părerea despre starea de sănătate în funcție de cum se simt în fiecare zi. Mașina cu care au venit este și ea carantinată lângă hotel, rămâne însă de văzut cum și când va ajunge la proprietarul de drept. A

 Dacă după 14 zile nu dau semne de boală, în lipsa testării pentru noul coronavirus cum vor putea ști dacă nu cumva reprezintă un pericol pentru cei de acasă? „În lipsa testării pentru noul coronavirus, după cele 14 zile de carantină, cine îmi garantează că nu sunt un pericol pentru familie, că îmi pot îmbrățișa liniștit fetele?”, se întreabă și Iulian. Până atunci, „în Alba Iulia, să fii la două străzi de ai tăi și să nu poți merge la familie, cel mai straniu sentiment!”.

Daniela STOIA

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419