Dr. Teodor Holhoș (Partidul PLUS): Poluarea aerului este o problemă foarte serioasă pentru sănătatea cetățenilor

Dr. Teodor Holhoș este cunoscut locuitorilor județului Alba ca fiind un medic profesionist, competent și integru, care și-a asumat să își pună toate cunoștințele, accumulate de-a lungul anilor în domeniul privat în folosul cetățenilor pentru îmbunătățirea Administrației Publice Locale în momentul în care și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar al Municipiului Alba Iulia din partea PLUS (Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate) condus de Dacian Cioloș și în Județul Alba de Mihail David.

Poluarea aerului este o problemă care trebuie abordată la nivel local, național, european și global. Poluanții atmosferici, odată ajunși în atmosferă, sunt transportați de curenții de aer afectând calitatea acestuia în alte zone.

Poluarea atmosferică afectează atât sănătatea umană, cât și cea a mediului. În Europa, emisiile multor poluanți atmosferici au scăzut substanțial în ultimele decenii, determinând o îmbunătățire a calității aerului. Cu toate acestea, concentrațiile poluanților atmosferici continuă să fie foarte mari, iar problemele legate de calitatea aerului persistă. O proporție semnificativă a populației Europei locuiește în zone, în special orașe, unde apar depășiri ale standardelor de calitate a aerului, conducând la riscuri grave pentru sănătate. Pulberile în suspensie, dioxidul de azot și ozonul sunt cei trei poluanți care afectează cel mai grav sănătatea umană. Expunerile la nivele maxime ale acestor poluanți, sau la doze mai mici dar pe termen lung, variază ca gravitate și impact, de la efectele minore asupra sistemului respirator până la decesul prematur. Spre exemplu, pulberile fine în suspensie (PM2,5) din aer reduc speranța de viață în UE cu peste opt luni. Benzopirenul este un poluant cancerigen care, în mai multe zone urbane, în special din Europa centrală și de est, este prezent  în concentrații care depășesc pragul stabilit pentru protecția sănătății umane. Poluarea aerului afectează și solul prin depunerile acide de compuși de azot și sulf în exces.

ELIT

Un studiu recent asupra copiilor si adolescenților chinezi a dovedit că există o corelație liniară intre doza cumulativă rezultată din expunerea la PM2.5 și riscul de scădere a toleranței la glucoză – FPGLs (fasting plasma glucose levels). Impactul pe termen lung asupra sănătătii constă în facilitarea apariției diabetului și obezitătii. Cu alte cuvinte, ne vom îngrășa cu… aer poluat. De menționat că nivelul poluării din București, a ajuns în multe situații mult peste nivelele care s-au dovedit nocive in studiul chinezesc amintit.

Obiectivul UE pe termen lung este de a atinge niveluri ale calității aerului care să nu afecteze sau să inducă riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană și mediu. UE acționează pe mai multe paliere pentru a reduce poluarea aerului: prin legislație, prin cooperarea cu factorii responsabili de poluarea aerului, precum și cu autoritățile internaţionale, naţionale şi regionale, cu organizațiile neguvernamentale și cu cele de cercetare științifică. Politicile UE au scopul de a reduce expunerea la poluarea aerului prin reducerea emisiilor şi prin stabilirea limitelor şi a valorilor ţintă pentru calitatea aerului.

Din păcate, în România, lipsa apetitului autorităţilor centrale în direcția combaterii poluării se conjugă cu indiferența și indolenţa autorităților locale. In ianuarie 2020 Executivul european a inițiat acțiuni de infringement pentru trei administrații locale din România, anume București Brașov și Iași din cauza proastei gestionări a poluării. În cazul Capitalei, statul român așteaptă verdictul Curții de Justiție a Uniunii Europene, care poate pronunța sancțiuni între 100.000 și 400.000 de euro pe zi, pentru că autoritățile nu au luat măsuri eficiente pentru diminuarea parametrilor poluării. Alte zece municipalităţi din România, printre care Cluj, Galaţi, Timişoara, Bacău, Brăila, Craiova, Măgurele sunt așteptate să-și îndeplinească obligația de a prezenta planurile privind calitatea aerului, pentru a evita noi acțiuni de infringement declanșate de Comisia Europeană.

Dacă adaugăm și corupția, obținem un cocktail exploziv care explică situația gravă a protecției mediului în România. Chiar în județul Alba, un Director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru infracţiuni de corupţie și condamnat definitiv la 3 ani închisoare cu suspendare în 2016. Dosarul avea legătură cu avizele de mediu eliberate de Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Alba pentru Cupru Min Abrud. În acelaşi dosar au fost judecaţi și condamnați la aceeași pedeapsă fostul director al societăţii Cupru Min SA Abrud şi reprezentantul unei firme din Cluj-Napoca care a realizat documentaţia necesară obţinerii avizelor de mediu. Dosarul Directorului executiv al APM a fost instrumentat pornind de la acuzația de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu şi luare de mită, mită ce ar fi constat în 200 de pungi ce conţineau produse alimentare în valoare de 5.102 lei! Prima instanță a dat o sentință de condamnare pentru ambele infracțiuni, însă sentința definitivă a fost dată numai pentru acuzația de abuz în serviciu, personajul fiind achitat de acuzaţia de luare de mită.

Acesta fiind tabloul, n-ar trebui să ne mirăm că ziarul local Unirea din 18 februarie 2020 ne anunță că sistemul automat de măsurare a calităţii aerului amplasat în municipiul Sebeş a arătat în zilele anterioare depăşiri mari la câţiva dintre indicatorii monitorizaţi. Astfel în 17 februarie 2020 indicele general al aerului era ”foarte rău”, iar formaldehida depăşise limita maximă admisă de 0,012 mg/mc, înregistrând valori de 0,013 mg/mc. Potrivit rapoartelor publicate pe site-ul primăriei, în zilele de 14, 15 şi 16 februarie indicele zilnic general de calitate a aerului inspirat în Sebeş a fost 5, adică „Rău”. La aceasta a contribuit și depăşirea limitei maxime admise pentru „pulberi în suspensie” – PM 2,5 şi PM 10, inregistrându-se valori de până la 192 micrograme/metru cub în condițiile în care Legea Mediului impune o limită zilnică maximă admisă de 50 micrograme/metru cub.

Formaldehida, descoperită de A.M.Butlerov în 1857, este un gaz incolor, inflamabil, cu miros înțepător puternic, solubil în apă și alcool și insolubil în eter de petrol, foarte instabil în stare gazoasă din cauza tendinței de polimerizare. În 2008, Organizația Mondială a Sănătății a reclasificat formaldehida incluzând-o în Categoria 1 a substanțelor potențial cancerigene. Este utilizată în medicină, ca dezinfectant sau la conservarea pieselor anatomice, dar și în tăbăcărie sau în fotografie. Formaldehida este o substanță toxică ce poate cauza cancer și anomali genetice. O putem găsi chiar în casele noastre, fiindcă ea intră în componența deodoranților, dezinfectanților, adezivilor pentru tapet, vopselelor, materialelor textile rezistente, spumelor folosite pentru izolare și, cel mai important, în mobilierul făcut semifabricate din lemn cum sunt PAL, PFL, placaj. Fumul de țigară conține, de asemenea, cantități mari din această substanță. Formaldehida este un iritant al pielii și al ochilor (dermatite, conjunctivite), iar intoxicarea cu formaldehidă se manifestă prin dureri abdominale, pneumonie, edem pulmonar, depresia sistemului nervos central, anxietate, convulsii, comă, greață, vărsături, leucemie, ciroza hepatică, tumori cerebrale, tumori nazale.

În Sebeș, la câteva sute de metri de un cartier de locuinţe, își desfășoară activitatea o  firmă care produce plăci stratificate din lemn, PAL şi MDF, fiind unul dintre cei mai mari actori de pe această piaţă din Europa Centrală şi de Est. Una din materiile prime esenţiale folosite este formaldehida, produsă în propria fabrică cu capacitatea de 60.000 de tone pe an, situată pe platforma din Sebeş. După cum ne relatează ziarul Adevarul din 4 februarie 2020 fabrica de formaldehidă a fost construită şi a obţinut autorizaţie de mediu în ciuda protestelor locuitorilor, conștienți de pericolul la care sunt supuși din cauza emisiilor poluante sau în cazul unor accidente tehnologice. Reprezentanţii companiei au respins permanent acuzaţiile şi au obţinut toate autorizaţiile de mediu necesare și, concomitent, unii lideri ai protestatarilor au fost hărţuiţi în justiţie pentru a fi reduşi la tăcere. Un reprezentant al unei instituţii cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului susţine, sub protecţia anonimatului, că aceasta nu poate face nimic atâta timp cât legislaţia din România permite ca astfel de activităţi economice să fie autorizate. Accidentul tehnologic care a avut loc în 29 ianuarie 2020 pe platforma industrială se adaugă unui şir lung de evenimente de acest gen care au avut loc în ultimii 10 ani. Într-un raport de securitate prezentat de companie la APM Alba în scopul actualizării autorizaţiei de mediu sunt descrise un număr de 14 astfel de evenimente  tehologice sau defecţiuni, din februarie 2008 şi până în martie 2019. Ca de fiecare dată în astfel de situaţii, Garda de Mediu şi APM Alba nu au găsit nimic suspect. Primăria Sebeş a adresat companiei şi APM Alba o serie de întrebări privind aspecte din activitatea de pe platforma industrială cu risc pentru protecția mediului. Din nou, răspunsul dat de companie neagă sec şi fără prea multe argumente aspectele menţionate, iar răspunsul APM Alba exclude orice fel de pericol pentru populaţie.

Un ultim aspect pe care vrem să-l menționăm este următorul. World Air Quality Index este, dupa propria descriere, un proiect non-profit, început în 2007, care și-a asumat misiunea de a oferi informații despre calitatea aerului într-un mod uniform la nivel mondial. Proiectul furnizează informații transparente despre calitatea aerului, în timp real, pentru mai mult de 100 de țări, acoperind mai mult de 12.000 de stații din 1000 de orașe. Toate datele referitoare la calitatea aerului furnizate de World Air Quality Index sunt date oficiale preluate de la Agențiile de Protecție a Mediului (EPA). Calitatea aerului este indicată prin următorul cod al culorilor:

– World Air Quality Index furnizează date pentru 3 orașe din județul Alba: Alba Iulia, Sebeș și Zlatna. Ei bine, conform acestor date în ziua de 19  februarie 2020, la ora 16:30, situația celor 3 orașe, din punctul de vedere al calității aerului, era următoarea:

Conform acestor date, aerul din Alba Iulia este mai poluat decât cel din Sebeș, situația prezentându-se la fel și cu o zi înainte.

Pentru înscrierea în PLUS, te invităm să completezi online adeziunea la www.ro.plus/adeziune. De asemenea, ne poți vizita și la sediul PLUS Alba, în Alba Iulia, pe str. Trandafirilor, nr.16, în fiecare zi de joi, începând cu ora 19.00.

Reconstruim România cu Dacian Cioloș, Vlad Voiculescu și întreaga echipă a Partidului PLUS!

Tel. 0729.399.891
e-mail: publicitate@unirea-pres.ro

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...