„Dor de Horea”

Duminică, 24 iulie a.c. în satul Poiana Horii, comuna Beliş, judeţul Cluj (peste deal de Mătişeşti – comuna Horea) a fost mare sărbătoare. Astfel, la iniţiativa cunoscutului rapsod popular Marius Ciprian Pop (a cărui soţie este născută aici, iar el este din localitatea Filea – la poalele Apusenilor dinspre Cluj) precum şi a deputatului zonei Munţilor Apuseni, Corneliu Olar, aici a fost sfinţit, în centrul localităţii, un bust al eroului legendar Horea, amplasat cu faţa către Fericetul natal din Horea. A mai fost amplasată şi o poartă sculptată din cele 11 porţi sculptate cu chipul eroilor Horea, Cloşca şi Crişan realizate şi donate de către deputatul Corneliu Olar celor 11 localităţi din ţară ce poartă numele de Horea sau Horia. Totodată a fost amenajată aici şi o parcare şi un izvor din care se zice că obişnuia Horea să-şi stâmpere setea când trecea prin zonă, precum şi un părculeţ împrejmuit cu gard tradiţional. Aşa după cum ne-a relatat deputatul Olar, „întreaga manifestare s-a desfăşurat sub titulatura „Dor de Horea” şi într-adevăr aşa a fost, deoarece de dimineaţa şi până pe la orele amiezii au „curs” moţii de pe toate văile şi pâraiele, astfel că la începerea manifestării s-au adunat peste 1000, din Poiana Horii, Beliş, Huedin, Călăţele, Mărişel şi altele”. Slujba de sfinţire a fost oficiată de către un sobor de preoţi din zonă în frunte cu preotul paroh din localitate, Ioan Petrean. Despre importanţa evenimentului şi istoricul zonei au vorbit mai mulţi istorici din localitate şi din municipiul Cluj – Napoca, precum şi deputatul Corneliu Olar, Marius Ciprian Pop şi chiar şi fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, prezent şi el la manifestare.
Localitatea Poiana Horii, după cum se ştie, i-a marcat viaţa eroului moţilor – Horea, deoarece aici, în satul Calata, în desele sale drumuri spre Viena pentru a cere drepturi împăratului pentru ţăranii iobagi, a cunoscut-o pe soţia sa Ilica, alături de care a trăit şi unele momente fericite în tumultoasa sa viaţă. Totodată, în apropiere, în satul Giurcuţa de Jos, se află pădurea Scoruşet, locul în care la 27 decembrie 1784 au fost prinşi Horea şi Cloşca de către cătanele împărăteşti, cu sprijinul unor trădători din zonă, dar mai ales, aşa cum a declarat deputatul Olar ,”cu sprijinul unor preoţi ortodocşi sârbi, precum protopopul ortodox de Abrud de atunci – Adamovici, episcopul Nichitici de la Sibiu şi episcopul Popovici de la Arad”. Pentru că aşa după cum consemnează istoria, începând de pe la 1270, de la Litovoi încoace, aproape toţi domnitorii români s-au încuscrit cu sârbii, care şi-au adus apoi aproape toate neamurile pentru a se pricopsi pe plaiurile noastre, astfel că Biserica Ortodoxă românească a stat secole de-a rândul sub cârmuirea unor prelaţi sârbi, până pe la 1810 când, în sfârşit, apare în fruntea acesteia primul episcop de origine română, Vasile Moga.
Revenind la manifestarea de duminică, după slujba de sfinţire a monumentului lui Horea a urmat un frumos spectacol de muzică populară. Au urcat pe scena din centru localităţii rând pe rând mari nume ale folclorului românesc şi moţesc, începând cu Marius Ciprian Pop, Antonia Pop, Florin Mircea-Târziu, Ioana Petrean, Mihai Mariş, Nelu Gabor, Felicia Han, precum şi taraful „Moţul” al Centrului cultural din comuna Horea, condus de Nicu Mateş. Ca invitaţi speciali au mai participat soţii Valeria şi Traian Ilea, îndrăgiţii interpreţi care le-au cântat celor prezenţi cunoscuta melodie „Roata moţilor”. Au mai fost alături de sutele de moţi prezenţi şi prefectul judeţului Alba, Ştefan Bardan, preşedintele Consiliului Judeţean Alba – Ion Dumitrel, Ion Pantelimon – directorul Direcţiei de Drumuri Naţionale Cluj, primarii de Horea şi Albac, respectiv Marin Nicola şi Tiberiu Todea, Ioan Mateş -secretarul comunei Horea, precum şi primarii de la Beliş, Huedin, Mărişel şi Mănăstireni.
Bustul lui Horea, lucrare care după cum se poate vedea şi din fotografie este de excepţie, a fost realizat de către tânărul artist plastic Ana Neag, de loc din Trifeşti – Horea, absolventă a Liceului de Arte Plastice din Alba Iulia, iar actualmente anul II la Facultatea de Arte Plastice din Cluj – Napoca.
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI