Ştirea zilei

Dinspre Ardeal miroase deja ademenitor a cârnați, caltaboș și tobă: Un măcelar din Alba s-a apucat deja de preparat bunătățile de Crăciun

Ioana Oprean

Publicat

în

Dinspre Ardeal miroase deja ademenitor a cârnați, caltaboș și tobă: Un măcelar din Alba s-a apucat deja de preparat bunătățile de Crăciun

Dinspre Ardeal miroase deja ademenitor a caltaboș, tobă și, nu în ultimul rând, a cârnați afumați numai buni de azvârlit în tigaie sau de ce nu, pe post de gustare rece cu ceapă roșie lângă, iar România întreagă se pregătește de sărbătorile de iarnă

Este drept că cei mai mulți nu își mai pregătesc singuri bucatele acasă, ci apelează la măcelari, care au adevărate ateliere.

Clienții duc porcul acolo și în câteva zile revin.

Un măcelar din Ighiu, județul Alba, s-a apucat demult de treabă.

Durează doar câteva zile de când sacrifică animalul și îi livrează clientului preparatele dorite. Trebuie însă, să fie atent la pretențiile fiecăruia.

Client: „Mie îmi place porcul tradițional făcut tradițional și îmi place cum face preparatele, gustul, cum le condimentează, cum le sărează. Trebuie făcute cum trebuie, pentru că altfel nu stă.”

Măcelarul lucrează doar cu programare. Carnea proaspătă este tăiată sau tocată și condimentată cu mirodenii și usturoi din belșug, după care ajunge în afumătoare. Întreaga operațiune costă cel mult 500 de lei.

La fel se procedează și în Maramureș. Cine vrea să își umple masa de Crăciun cu tobă, caltaboș și cârnați apelează la un specialist. Mezelurile capătă gust și aromă la fum domol de fag.

Maistru mezelar: „Cârnații sunt cu ingrediente tradiționale: piper, sare, boia, usturoi. Sunt clienți care doresc mai picant, cu mai mult usturoi, fără boia sau cu altfel de condimente, depinde de gusturile lor.”

În Mărginimea Sibiului încă se păstrează “obiceiul vecinătății”, oamenii se ajută unii pe alții atunci când taie porcul. La Sadu, mai toată lumea apelează la soții Veștemean.

Cei doi au rolurile bine definite. Bărbatul este măcelarul, iar femeia gătește.

Chiar dacă e mult de muncă, oamenii nu iau bani, însă primesc din ce prepară. La nevoie, pun umărul la treabă și rudele sau vecinii.

Vecină: „Ne ajutăm între noi, că nu toată lumea e măcelar.”

Reporter: „Cum rezolvați cu plata?”

Vecină: „Plata, acolo cum ne înțelegem, carne, cârnați, în natură, nu cu bani.”

În Mărginime, cârnații stau în afumătoare între două și cinci zile, în funcție de rețetă.

sursa: stirileprotv.ro


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

Foto | Lae Dreghici, anunț cu privire la data și locul noului spectacol de cascadorie: Când și unde va fi evenimentul special

Ioana Oprean

Publicat

în

Lae Dreghici, anunț cu privire la data și locul noului spectacol de cascadorie: Când și unde va fi evenimentul special Lae Dreghici a anunțat în seara zilei de sâmbătă, 5 septembrie 2026, când și unde va avea loc noul său spectacol de cascadorie. Anunțul a fost făcut în mediul online. „Dragi prieteni, în această seară […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

VIDEO | „Zeus”, povestea unui Mercedes care a devenit parte din familia unui pasionat de Retromobil. De la Constanța la Alba Iulia, cel mai lung drum parcurs de Florin Moisii la volanul bijuteriei pe patru roți

Mădălina Opriș

Publicat

în

„Zeus”, povestea unui Mercedes care a devenit parte din familia unui pasionat de Retromobil. De la Constanța la Alba Iulia, cel mai lung drum parcurs de Florin Moisii la volanul bijuteriei pe patru roți Un pasionat de automobile Mercedes-Benz a venit tocmai de la Constanța la Alba Iulia pentru întâlnirea anuală Mercedes Clasic Retromobil Club […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

Video | O femeie din Alba readuce la viață modelele vechi de pe ia românească: „Să nu mai fie foarte… chinezești”

Lucian Dărămuș

Publicat

în

O femeie din Alba readuce la viață modelele vechi de pe ia românească: „Să nu mai fie foarte… chinezești” Broderie migăloasă, modele recuperate din muzee, pânză românească și ore întregi de muncă. Floricica Domnica Ciucur transformă motivele tradiționale românești în ii, costume populare, tablouri și obiecte artizanale personalizate. Pentru ea, broderia nu este doar o […]

Citește mai mult