Ştirea zilei

Dinspre Ardeal miroase deja ademenitor a cârnați, caltaboș și tobă: Un măcelar din Alba s-a apucat deja de preparat bunătățile de Crăciun

Ioana Oprean

Publicat

în

Dinspre Ardeal miroase deja ademenitor a cârnați, caltaboș și tobă: Un măcelar din Alba s-a apucat deja de preparat bunătățile de Crăciun

Dinspre Ardeal miroase deja ademenitor a caltaboș, tobă și, nu în ultimul rând, a cârnați afumați numai buni de azvârlit în tigaie sau de ce nu, pe post de gustare rece cu ceapă roșie lângă, iar România întreagă se pregătește de sărbătorile de iarnă

Este drept că cei mai mulți nu își mai pregătesc singuri bucatele acasă, ci apelează la măcelari, care au adevărate ateliere.

Clienții duc porcul acolo și în câteva zile revin.

Un măcelar din Ighiu, județul Alba, s-a apucat demult de treabă.

Durează doar câteva zile de când sacrifică animalul și îi livrează clientului preparatele dorite. Trebuie însă, să fie atent la pretențiile fiecăruia.

Client: „Mie îmi place porcul tradițional făcut tradițional și îmi place cum face preparatele, gustul, cum le condimentează, cum le sărează. Trebuie făcute cum trebuie, pentru că altfel nu stă.”

Măcelarul lucrează doar cu programare. Carnea proaspătă este tăiată sau tocată și condimentată cu mirodenii și usturoi din belșug, după care ajunge în afumătoare. Întreaga operațiune costă cel mult 500 de lei.

La fel se procedează și în Maramureș. Cine vrea să își umple masa de Crăciun cu tobă, caltaboș și cârnați apelează la un specialist. Mezelurile capătă gust și aromă la fum domol de fag.

Maistru mezelar: „Cârnații sunt cu ingrediente tradiționale: piper, sare, boia, usturoi. Sunt clienți care doresc mai picant, cu mai mult usturoi, fără boia sau cu altfel de condimente, depinde de gusturile lor.”

În Mărginimea Sibiului încă se păstrează “obiceiul vecinătății”, oamenii se ajută unii pe alții atunci când taie porcul. La Sadu, mai toată lumea apelează la soții Veștemean.

Cei doi au rolurile bine definite. Bărbatul este măcelarul, iar femeia gătește.

Chiar dacă e mult de muncă, oamenii nu iau bani, însă primesc din ce prepară. La nevoie, pun umărul la treabă și rudele sau vecinii.

Vecină: „Ne ajutăm între noi, că nu toată lumea e măcelar.”

Reporter: „Cum rezolvați cu plata?”

Vecină: „Plata, acolo cum ne înțelegem, carne, cârnați, în natură, nu cu bani.”

În Mărginime, cârnații stau în afumătoare între două și cinci zile, în funcție de rețetă.

sursa: stirileprotv.ro


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

Video | De la mocăniță la „Mocana” de azi: 130 de ani de trafic feroviar între Alba Iulia și Zlatna

Ioana Oprean

Publicat

în

De la mocăniță la „Mocana” de azi: 130 de ani de trafic feroviar între Alba Iulia și Zlatna O linie născută din nevoia de a scoate minereul din Valea Ampoiului a devenit una dintre cele mai recognoscibile căi ferate înguste din Transilvania. A trecut prin locomotive cu abur, locomotive diesel, schimbarea ecartamentului, dispariția traficului de […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

Și-a obligat concubina de 17 ani să se prostitueze în mai multe localități din țară: Inculpatul, condamnat la aproape 5 ani și jumătate de închisoare pentru trafic de minori și proxenetism

Ioana Oprean

Publicat

în

Și-a obligat concubina de 17 ani să se prostitueze în mai multe localități din țară: Inculpatul, condamnat la aproape 5 ani și jumătate de închisoare pentru trafic de minori și proxenetism Tribunalul Alba a soluționat cu o sentință cu executare un dosar de trafic de minori și proxenetism instrumentat de DIICOT Alba Iulia. Persoana inculpată […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO | La 71 de ani, o localnică dintr-o comună din Apuseni, încă țese tradiția la război: „Înainte așa era, trebuia să țeși ca să-ți faci straiță, ca să-ți faci lepedeu, ca să-ți faci țol”

Ioana Oprean

Publicat

în

La 71 de ani, o localnică dintr-o comună din Apuseni, încă țese tradiția la război: „Înainte așa era, trebuia să țeși ca să-ți faci straiță, ca să-ți faci lepedeu, ca să-ți faci țol” În comuna Poșaga, tradițiile nu sunt doar povești din trecut, ci încă fac parte din viața de zi cu zi. O demnostrează […]

Citește mai mult