Rămâi conectat

Actualitate

Din 2030 s-ar putea ca maşinile diesel să nu mai fie vândute în România: Cele mai mari companii din lume, luate pe nepregătite de amploarea trecerii la maşini hibrid şi electrice

Publicat

în

Din 2030 s-ar putea ca maşinile diesel să nu mai fie vândute în România: Cele mai mari companii din lume, luate pe nepregătite de amploarea trecerii la maşini hibrid şi electrice

Reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA) spun că din anul 2030 nu va mai fi nicio maşină diesel la vânzare în România. Actorii din industria auto, chiar şi din cele mai mari companii din lume, au fost luaţi pe nepregătite de amploarea trecerii la maşini hibrid şi electrice.

„În anul 2022, estimăm că se vor vinde circa 10.000-12.000 de maşini electrice în România, iar numărul maşinilor pe benzină, hibrid şi electrice va creşte puternic în anii următori, astfel încât, în 2030, nu o să se mai vândă nicio maşină pe motorină în România”, a spus Dan Vardie, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA).

Elit - Gustul Desăvârșit

„Din decembrie 2025, în Norvegia nu se vor mai vinde decât maşini verzi. România are nevoie de o asumare la nivel guvernamental a industriei şi a consumatorilor, a trecerii spre un parc de maşini cât mai puţin poluante“, a afirmat Vardie, în cadrul unei mese rotunde focusată pe evoluţia pieţei auto, pe trecerea spre maşini verzi şi pe provocările cauzate de pandemie şi război asupra pieţei auto, conform ZF.

Vardie afirmă că actorii din industria auto, chiar şi din cele mai mari companii din lume, au fost luaţi pe nepregătite de am­ploa­rea trecerii la maşini hibrid şi electrice, idee susţinută şi de Călin Popescu-Tăriceanu, fost premier şi preşedinte de onoare al APIA.

„Cu toate că am decenii de experienţă pe piaţa auto, am rămas surprins de accelerarea trecerii spre electrificarea parcului auto şi de amploarea investiţiilor în această direcţie. De-a lungul timpului, am vorbit cu mari şefi de companii, precum Ford, cu care am negociat vânzarea fabricii de la Craiova, dar şi ei se declarau anterior mult mai rezervaţi cu privire la viteza trecerii spre automobile electrice“, a spus Tăriceanu, citat de Mediafax.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Românii vor fi notificați când le sunt accesate datele cu caracter personal: Guvernul a aprobat ordonanţa privind serviciile de cloud guvernamental

Publicat

în

Românii vor fi notificați când le sunt accesate datele cu caracter personal: Guvernul a aprobat ordonanţa privind serviciile de cloud guvernamental

Ordonanţa privitoare la serviciile de cloud guvernamental a fost aprobată în cadrul şedinţei de guvern de luni, a anunțat Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja.

Modul de utilizare a platformei şi a interconectării la nivel de servicii între componentele sale va fi stabilit într-un ghid de guvernanţă a platformei.

Potrivit ministrului, sistemul este unul transparent, prin care cetăţenii sunt în permanenţă informaţi cu privire la datele lor. În elaborarea OUG s-a avut în vedere protejarea drepturilor şi libertăţilor individuale, prin dezvoltarea unor aplicaţii de jurnalizare şi notificare a activităţii de prelucrare a datelor cetăţenilor. Astfel, orice cetăţean va putea vedea ce instituţie, când şi în ce scop i-a accesat datele.

Elit - Gustul Desăvârșit

„În momentul în care o instituţie a statului accesează datele unui cetăţean, acel cetăţean va avea acces la un jurnal imutabil, deci de neşters, prin care va vedea cine a accesat acele date, când şi cu ce motiv. Şi va fi notificat în acest sens. Am preluat acest model de la alte state, unde el deja funcţiona. Inclusiv vecinii noştri din Republica Moldova au implementat un astfel de sistem”, a precizat Burduja.

Finanţarea cheltuielilor pentru implementarea Cloud-ului Privat Guvernamental se va asigura prin PNRR şi de la bugetul de stat sau din alte surse de finanţare.

Sebastian Burduja a declarat că ordonanţa a fost aprobată în urma unei consultări publice, dar şi a unor runde de discuţii cu experţii Băncii Mondiale, ai Comisiei Europene, cu societatea civilă şi mediul privat.

„Este rezultatul unui amplu efort care a inclus mai multe versiuni puse în transparenţă, o consultare publică săptămâna trecută, runde de discuţii cu experţii Băncii Mondiale, ai Comisiei Europene, cu societatea civilă şi mediul privat. Avem conştiinţa că această versiune include principalele elemente care au fost solicitate în toate aceste discuţii. În primul rând, o componentă de cloud hibrid, care permite implicarea mediului privat, prin soluţii inovatoare, prin furnizarea de servicii de cloud pentru instituţii publice şi printr-o interconentare la nivelul serviciilor cu cloud-ul privat guvernamental. De asemenea, include o componentă, aşa cum este definită în PNRR, prin care există un cloud privat guvernamental, administrat de statul român”, a declarat Burduja în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

El a menţionat că aprobarea ordonanţei reprezintă un jalon „important” în PNRR, care trebuie implementat până la 30 iunie, şi „vine la pachet cu un alt jalon la fel de important”, şi anume semnarea acordului de finanţare pentru această investiţie, de peste jumătate de miliard de euro. Potrivit lui Burduja, contractul va fi semnat până pe 30 iunie între Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României, STS şi SRI.

Ministrul a menţionat că în urma aplicării acestui sistem tehnic, datele nu vor mai sta „pe tot felul de sisteme locale, pe servere de sub birourile unor şefi de agenţii”, ci pe un sistem centralizat de cloud care va avea standarde de rezilienţă şi de operativitate stricte.

„Datele noastre vor fi în siguranţă, nu vom risca să le pierdem. Sunt patru centre de date de nivel 3 şi 4, asta înseamnă, iarăşi, în cazul unor anumite incidente, în contextul geopolitic, în contextul de securitate, ne putem baza că aceste date sunt în mai multe centre date şi nu se vor putea pierde. De asemenea, eficienţa cheltuirii banului public – în momentul în care tu dai posibilitatea unor instituţii publice să apeleze la cloud-ul guvernamental, înseamnă că nu mai trebuie ca fiecare instituţie să îşi achiziţioneze propriile servicii de stocare a datelor”, a spus el.

Burduja a mai precizat că unele instituţii vor fi exceptate de la obligativitatea migrării în cloud-ul guvernamental, din motive de siguranţă.

„Prin textul ordonanţei veţi vedea că sunt instituţii, din motive de siguranţă, de securitate. Şi acesta nu e doar cazul României, să ştiţi, şi în alte state care au implementat un asemenea sistem sunt instituţii din sistemul de siguranţă, de ordine publică exceptate în acest moment de la obligativitatea migrării în acest cloud guvernamental”, a evidenţiat el, potrivit Agerpres.

Ordonanţa reglementează regimul juridic general privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea, la nivel naţional, a unei infrastructuri de tip cloud hibrid – Platforma de Cloud Guvernamental. Aceasta are ca scop utilizarea serviciilor de tip cloud de către autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale. Platforma va fi constituită dintr-o componentă de cloud privat, denumită „Cloud-ul Privat Guvernamental”, şi din resurse şi servicii publice certificate din alte tipuri de cloud publice sau private.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Speranţa de viaţă în România a scăzut dramatic: Care este situația în Europa

Publicat

în

Speranţa de viaţă în România a scăzut dramatic: Care este situația în Europa

În timp ce alte state europene au reuşit ca după primul an de recul, să revină la niveluri apropiate de cele anterioare pandemiei, speranţa de viaţă la naştere în România, în anul 2021, a scăzut până la nivelul înregistrat cu 14 ani în urmă, în 2007, potrivit datelor Fundaţiei Friedrich Ebert România.

În întreaga Europă, după mai mult de două decenii de creştere, speranţa da viaţă a înregistrat, în cei doi ani de pandemie, o scădere semnificativă, arată datele unui infografic referitor la evoluţia speranţei de viaţă în cei doi ani de pandemie (2020-2021). În ţările dezvoltate, scăderea din 2020 a fost parţial recuperată în 2021.

Reducerea speranţei de viaţă a fost mai accentuată în ţările în care ea era deja scăzută, precizează fundaţia.

Elit - Gustul Desăvârșit


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ne paște o CRIZĂ în Educație: Jumătate dintre profesori o să iasă la pensie, iar tinerii nu sunt atrași de profesia de dascăl

Publicat

în

Ne paște o CRIZĂ în Educație: Jumătate dintre profesori o să iasă la pensie, iar tinerii nu sunt atrași de profesia de dascăl

România se îndreaptă spre o criză de personal puternică în sectorul educației, în condițiile în care, în prezent, mai puțin de 1 din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani.

Nu este exclus ca peste 50% dintre profesori să iasă la pensie în următorii 10 ani, astfel că educația unei întregi generații să fie sub semnul întrebării, asta mai cu seamă că nivelul salarial extrem de redus va face ca și migrația către locuri de muncă mai bine plătite să se accentueze.

Potrivit datelor Oficiului European de Statistică Eurostat, din cei 47.414 de profesori din învățământul primar din România, mai mult de jumătate (28.376) aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani.

Elit - Gustul Desăvârșit

7.734 dintre ei aveau vârsta între 55 și 64 de ani, iar 820 predau cu toate că au trecut de 65 de ani. Situația urmează același tipar, cu profesori în vârstă, și în învățământul gimnazial și liceal. Datele Ministerului Educației arată că în învățământul preuniversitar românesc lucrează, în prezent, numai aproximativ 19.000 de cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, în condițiile în care numărul total al profesorilor din țara noastră era, în anul școlar abia încheiat, de 208.642.

Statisticile arată că din totalul personalului din învățământul preuniversitar (290.087 persoane), peste jumătate (52%) lucrează în ciclul primar și gimnazial (27,2% în liceu și 19% în învățământul preșcolar). 208.642 sunt cadre didactice, 20.941 cadre auxiliare, iar 7484 personal administrativ.

Potrivit experților, nivelul ridicat de îmbătrânire a corpului profesoral reflectă un adevărat fenomen social pe care întreaga economie îl va resimți în următorii 10-15 ani, informează profit.ro.

,,Sunt peste 1,9 milioane de români, generația decrețeilor, care vor ieși la pensie și, din păcate, din urmă vin prea puțini tineri care să înlocuiască forța de muncă în majoritatea sectoarelor economice. Dacă în industrie, în construcții, în agricultură vom aduce cel mai probabil forță de muncă din Asia, în ceea ce privește educația, problema va fi una cu adevărat sensibilă – nu va mai avea, practic, cine să ne învețe copiii’’, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames, pentru Profit.ro.

Statisticile Ministerului Educației arată că, în anul școlar 2020/2021, numărul personalului didactic din învățământul preuniversitar a crescut față de anul școlar anterior cu 1158 persoane dar, pe de altă parte, rămâne cu 552 de persoane sub nivelul din anul școlar 2017/2018.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare