Dezastru la fonduri europene: România a cheltuit doar 1,1% din banii alocați programării 2014-2020. Bulgaria are o pondere de 7,5%
Potrivit datelor Comisiei Europene, transmise la solicitarea AGERPRES, România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condițiile în care state precum Bulgaria și Polonia au avut 7,5%, respectiv 6,5%.
Cea mai mare parte a sumei cheltuite a fost prin Fondul European de Dezvoltare Regională, respectiv 241,9 milioane euro.
Țările care au cheltuit mai puțin decât România din fondurile structurale și de investiții sunt Austria, cu 0,3%, și Irlanda, cu 0,9%. Conform datelor Comisiei Europene, pe primul loc ca procent de cheltuieli din suma totală alocată se află Portugalia — cu 10,9%, Lituania — cu 9,1% și Estonia — cu 8,4%.
Ministrul delegat pentru fonduri europene, Marius Nica, a declarat recent, la Oradea, că în 2023 România va fi dată drept exemplu în ceea ce privește absorbția fondurilor europene și a apreciat că procentul perioadei 2007-2013, de 88-89%, „nu este unul rău”.
Reprezentantul Guvernului s-a referit la o întâlnire recentă cu toți miniștrii fondurilor europene din UE, pentru perioada 2014-2020, unde, afirma el, „20 din 27 de state membre s-au plâns de același lucru: de birocrație, de audit, de proceduri greoaie în implementarea fondurilor europene”.
„Există o bază de date online care reflectă absorbția la zi. Și o să vedeți că România ocupă, în acest moment, în ceea ce privește fondurile de coeziune un loc 19 sau 20, din 27 și că diferențele dintre toate statele membre, din graficul actualizat, nu sunt mai mari de 200-300 de milioane de euro. Dacă vrem să fim corecți și onești, haideți să ne raportăm la date oficiale. Nu consider că România este — așa cum se vehiculează — cu mult în urma celorlalte state europene. Într-adevăr avem probleme față de alte state membre în implementarea proiectelor de infrastructură, fie că vorbim de achiziții, de contestații, de fraude. Dar în acest moment, datorită procedurilor impuse de UE, toate statele membre se află într-o poziție, să spunem, mai sus sau mai jos, dar nu cu o diferență semnificativă. Adică sunt state membre mult mai puternice decât România, cu experiență de zeci de ani în UE, dar care sunt după noi în ceea ce privește absorbția de fonduri europene. Sunt convins că la sfârșitul acestui an, România va fi undeva la jumătatea clasamentului. (…) Împreună, sunt convins că vom reuși ca în 2023 România să fie dată drept exemplu în ceea ce privește absorbția fondurilor europene”, a declarat ministrul Marius Nica.
Sursa Agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Profesorul Cristian Păun: România a ajuns la 60% din PIB datorie publică. ,,O bornă importantă pe care o vom da greu înapoi”
Profesorul Cristian Păun: România a ajuns la 60% din PIB datorie publică. ,,O bornă importantă pe care o vom da greu înapoi” Economistul și profesorul Cristian Păun avertizează că România a atins un prag critic al îndatorării, aceasta ajungând la 60% din PIB. El avertizează că problema nu este doar nivelul datoriei, ci modul în […]
Mesajele RO-Alert vor avea sunete diferite, în funcție de tipul comunicării și de gravitatea situației. Raed Arafat: „Adaptarea sunetelor RO-ALERT nu este rezultatul unui eveniment punctual sau al unor reacții recente”
Mesajele RO-Alert vor avea sunete diferite, în funcție de tipul comunicării și de gravitatea situației Mesajele RO-Alert vor avea sunete diferite, în funcție de tipul comunicării și de gravitatea situației, a confirmat, duminică, 22 februarie 2026, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat. Concret, sistemul va include mai multe niveluri de alertă: • Alerta […]
Salariul minim 2026 | Cu cât va crește salariul minim în România de la 1 iulie: Analiză în Guvern
Cu cât va crește salariul minim în România de la 1 iulie 2026: Analiză în Guvern Guvernul a discutat în ședința de joi, 19 februarie 2026, în primă lectură, proiectul de hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, act normativ care prevede majorarea acestuia la 4.325 de lei începând […]