DEZASTRU în caz de război: Drumurile, porturile și căile ferate din România și alte țări nu fac față nevoilor militare

DEZASTRU în caz de război: Drumurile, porturile și căile ferate din România și alte țări nu fac față nevoilor militare

Invazia Rusiei în Ucraina a atras atenția asupra pregătirii drumurilor, căilor ferate, porturilor și aeroporturilor din UE pentru deplasarea rapidă a trupelor și tancurilor.

Eliberarea blocajelor și consolidarea căilor ferate și a podurilor folosite atât de militari, cât și de civili este crucială pentru programul de apărare al continentului. Dar, în ciuda acestor îngrijorări, UE nu are în vedere o creștere imediată a cheltuielilor în acest domeniu, notează publicația Politico.

„Cu cât mergi mai departe spre est, infrastructura nu suportă greutatea mare a tancurilor americane, germane, britanice și olandeze. Problema sunt podurile”, a declarat generalul-locotenent în rezervă Ben Hodges, fost comandant al armatei americane din Europa și acum afiliat la grupul de reflecție CEPA. „Trebuie să arătăm că ne putem mișca la fel de repede sau mai repede decât Federația Rusă între Polonia și Lituania sau în România.”

Mecanismul Conectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF), vehiculul de finanțare al UE pentru proiecte de infrastructură, a fost convenit anul trecut și alocă 1,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară – în scădere față de cele 6,5 miliarde de euro propuse inițial (dar mai mult decât zero, cât au susținut unii). Reducerea bugetului părea o idee bună pe vremea când liderii UE credeau că războiul era un scenariu îndepărtat.

Joi, diplomații UE au convenit cu Comisia Europeană să cheltuiască aproape 340 de milioane de euro din pachetul militar al CEF pentru 22 de proiecte, în mare parte la scară mică, în cadrul acestui program – în mare parte în Europa Centrală.

Aceste proiecte includ consolidarea legăturilor feroviare de la Anvers în Germania, astfel încât trenurile mai lungi să poată circula spre est, modernizarea a două aeroporturi din Polonia și îmbunătățirea legăturilor de transport către baza militară Tapa din Estonia.

Un oficial implicat în discuții a declarat că țările au fost de acord, de asemenea, să devanseze următoarea rundă de finanțare a proiectelor din septembrie până în mai, deși acest lucru nu va schimba dimensiunea bugetului global.

Criticii se plâng că amploarea finanțării este cu mult sub nivelul necesar pentru a pregăti continentul pentru o amenințare militară, iar unii membri ai Parlamentului European fac presiuni pentru o creștere mult mai rapidă a cheltuielilor.

„Banii sunt ridicoli”, a declarat europarlamentarul român Marian-Jean Marinescu. Parlamentarul Partidului Popular European a fost unul dintre liderii Parlamentului în negocierile privind CEF. Totalul final convenit este „aproape nimic” în comparație cu nevoile strategice ale blocului, a spus el.

În ciuda scepticismului anterior, din cauza războiului a avut loc o întoarcere de „180 de grade” în ceea ce privește necesitatea cheltuielilor pentru mobilitate militară, potrivit unui oficial de rang înalt al Comisiei care a lucrat la această problemă.

„În Europa, s-a avut sentimentul că nu era nevoie să cheltuim pentru apărare”, a declarat Georg Riekeles, care se ocupă de securitate la Centrul de Politici Europene, un think tank cu sediul la Bruxelles. „De la 24 februarie [când Rusia a atacat Ucraina], această imagine s-a schimbat complet”.

Problemele cu infrastructura au fost evidente de ani de zile, pe măsură ce NATO s-a extins spre est, dar cheltuielile pentru drumuri și căi ferate nu au urmat.

În 2017, Hodges a condus trupele americane care au debarcat la Bremerhaven, în nord-vestul Germaniei. În timp ce infrastructura portuară era la înălțime, rutele de ieșire nu erau la fel. „Există un punct de sufocare în ceea ce privește viteza cu care poți ajunge pe drum”, a spus el. „Nu contează cât de mare este portul, dacă nu ești pregătit pentru o mișcare rapidă, atunci totul se îngrămădește”.

Este o problemă în condițiile în care alianța caută să își întărească forțele în est pentru a descuraja Rusia.

„Doar pentru a intra în România prin Munții Carpați este foarte dificil cu un tanc pe spatele unui camion de transport”, a spus Hodges.

În timp ce NATO coordonează acțiunile militare, nu finanțează poduri, căi ferate și drumuri. În acest domeniu, UE ar trebui să intervină prin intermediul CEF.

„[Militarii] folosesc aceeași infrastructură ca și civilii și, prin urmare, se confruntă cu aceleași probleme”, a declarat oficialul Comisiei. „Ei se lovesc de probleme în porturi, pentru un transfer modal de la nave la calea ferată, se lovesc de aceleași blocaje în nodurile urbane sau cu aceleași lungimi reduse ale trenurilor, au aceleași probleme că anumite aeroporturi nu sunt conectate la calea ferată.”

Banii CEF pentru mobilitate militară vizează conectarea aeroporturilor la căile ferate, consolidarea podurilor și eliberarea de spațiu în porturi pentru aterizări rapide. Alte proiecte mai mari – cum ar fi Rail Baltica, o conexiune feroviară europeană cu ecartament standard în valoare de 5,8 miliarde de euro care traversează Estonia, Letonia și Lituania până în Polonia – sunt, de asemenea, citate ca fiind esențiale pentru apărare.

În cadrul rundei de aprobări de proiecte de joi, 5 milioane de euro vor fi alocate pentru a spori capacitatea militară pe porțiunea letonă a Rail Baltica.

Cea mai mare aprobare de finanțare a fost de 60 de milioane de euro pentru Via Baltica, o legătură rutieră care traversează țările baltice, o investiție greu de realizat, având în vedere că noile proiecte costă de obicei miliarde de euro.

Marinescu dorește ca blocul să acționeze acum, în loc să aștepte următorul buget de infrastructură CEF pe șapte ani, în 2028: „Trebuie să avem ceva acum”, a spus el.

În cadrul unei dezbateri din comisia pentru transporturi a Parlamentului de săptămâna trecută, el a propus să se apeleze la mecanismul de redresare și de reziliență al UE, deoarece aproximativ 232 de miliarde de euro din împrumuturile fondului post-pandemic nu au fost încă alocate pentru utilizare.

„O parte din acești bani ar putea fi folosită pentru nevoile noastre în infrastructura cu dublă utilizare”, a spus Marinescu.

Peste 60 de eurodeputați din grupuri din întreg spectrul politic au trimis zilele trecute o scrisoare liderilor UE și președintelui francez Emmanuel Macron pentru a „atrage atenția asupra necesității urgente de a stimula programul de mobilitate militară”.

Acest lucru înseamnă direcționarea mai multor bani UE către „proiecte urgente din punct de vedere strategic, în special în partea de est a UE” și proceduri simplificate pentru evaluările de proiecte și evaluările impactului asupra mediului, au scris ei.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI