Deținuții au ajuns să se păzească între ei din cauza sistării angajărilor în sistemul penitenciar. Reformele lui Bolojan transformă pușcăriașii în gardieni improvizați, în lipsa personalului necesar
Deținuții au ajuns să se păzească între ei din cauza sistării angajărilor în sistemul penitenciar. Reformele lui Bolojan transformă pușcăriașii în gardieni improvizați
Reformele conducerii penitenciarelor românești încep să dea rezultate, dar în contextul unei crize severe de personal. Din cauza sistării angajărilor în instituțiile publice, penitenciarele din România se confruntă cu un deficit de peste o treime din personalul necesar. Astfel, 128 de deținuți, inclusiv un condamnat pentru omor, au fost puși să supravegheze alți condamnați.
Șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Bogdan Burcu, explică că, dintr-un necesar de 20.000 de angajați, sistemul penitenciar are în prezent doar 13.314 persoane. Măsura este legală: o lege veche de peste 50 de ani și numeroase reglementări ulterioare permit ca deținuții cu comportament bun și care au executat o parte din pedeapsă să fie folosiți la supravegherea altor condamnați.

De exemplu, un condamnat pentru omor care a executat peste 15 ani și mai are doar șapte luni până la eliberare poate fi considerat eligibil pentru a păzi unitatea. În schimbul acestei responsabilități, activitatea este remunerată: la două nopți lucrate se consideră trei zile executate, iar salariul se împarte între stat și deținut.
Regulile sunt detaliate în Legea 23/1969 și în normativele ulterioare, inclusiv Legea 254/2013. În general, deținuții folosiți la pază sunt cei din regim deschis, cu stagiul militar satisfăcut sau care au plecat în permisiune ori urmează să fie eliberați condiționat. În unele cazuri, chiar și condamnați pentru omor cu pedeapsa aproape integral executată au fost incluși în acest sistem. În prezent, 128 de „deținuți-gardieni” activează în 18 penitenciare.
Acești deținuți nu sunt înarmați tradițional: au doar un fluier și un telefon special prin care pot comunica cu dispeceratul. În unele penitenciare, sistemul de pază este mixt, cu posturi împărțite între agenți și deținuți. ANP pregătește, de asemenea, digitalizarea penitenciarelor prin camere video și senzori perimetrali.
Conform surselor din sistem, implicarea deținuților în paza colegilor reprezintă un instrument de responsabilizare și recompensă, reducând riscul recidivei și contribuind la stimularea unui comportament corect. Experiențe similare în alte țări, precum Norvegia, au demonstrat că acordarea de încredere și libertăți condiționate scade indicatorii de recidivă.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Cum va fi vremea în România până în preajma Crăciunului 2026: Vine iarna cu adevărat? Prognoza meteo pe 4 săptămâni
Cum va fi vremea în România până în preajma Crăciunului 2026: Vine iarna cu adevărat? Prognoza meteo pe 4 săptămâni România va traversa o perioadă cu temperaturi ușor sub valorile obișnuite la sfârșitul lunii noiembrie, după care vremea va intra într-un proces de stabilizare termică. Prognoza pentru următoarele patru săptămâni, care acoperă perioada până în […]
Pensia nu se pierde odată cu decesul titularului! Cine poate încasa banii rămași și în cât timp trebuie depusă cererea
Pensia nu se pierde odată cu decesul titularului! Cine poate încasa banii rămași și în cât timp trebuie depusă cererea Pensionarul a murit, dar pensia pentru luna respectivă rămâne datorată integral. Cine are dreptul să încaseze banii, ce documente sunt necesare și când expiră termenul de trei ani? Legea nr. 360/2023 stabilește reguli clare pentru […]
20 noiembrie 2026: 108 ani de la lansarea convocatorului Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia
20 noiembrie 2026: 108 ani de la lansarea convocatorului Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia La 20 noiembrie 2026 se împlinesc 108 ani de la lansarea convocatorului Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, documentul prin care românii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au fost chemați să participe la una dintre cele mai […]