Deținuții au ajuns să se păzească între ei din cauza sistării angajărilor în sistemul penitenciar. Reformele lui Bolojan transformă pușcăriașii în gardieni improvizați, în lipsa personalului necesar

Deținuții au ajuns să se păzească între ei din cauza sistării angajărilor în sistemul penitenciar. Reformele lui Bolojan transformă pușcăriașii în gardieni improvizați

Reformele conducerii penitenciarelor românești încep să dea rezultate, dar în contextul unei crize severe de personal. Din cauza sistării angajărilor în instituțiile publice, penitenciarele din România se confruntă cu un deficit de peste o treime din personalul necesar. Astfel, 128 de deținuți, inclusiv un condamnat pentru omor, au fost puși să supravegheze alți condamnați.

Șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Bogdan Burcu, explică că, dintr-un necesar de 20.000 de angajați, sistemul penitenciar are în prezent doar 13.314 persoane. Măsura este legală: o lege veche de peste 50 de ani și numeroase reglementări ulterioare permit ca deținuții cu comportament bun și care au executat o parte din pedeapsă să fie folosiți la supravegherea altor condamnați.

De exemplu, un condamnat pentru omor care a executat peste 15 ani și mai are doar șapte luni până la eliberare poate fi considerat eligibil pentru a păzi unitatea. În schimbul acestei responsabilități, activitatea este remunerată: la două nopți lucrate se consideră trei zile executate, iar salariul se împarte între stat și deținut.

Regulile sunt detaliate în Legea 23/1969 și în normativele ulterioare, inclusiv Legea 254/2013. În general, deținuții folosiți la pază sunt cei din regim deschis, cu stagiul militar satisfăcut sau care au plecat în permisiune ori urmează să fie eliberați condiționat. În unele cazuri, chiar și condamnați pentru omor cu pedeapsa aproape integral executată au fost incluși în acest sistem. În prezent, 128 de „deținuți-gardieni” activează în 18 penitenciare.

Acești deținuți nu sunt înarmați tradițional: au doar un fluier și un telefon special prin care pot comunica cu dispeceratul. În unele penitenciare, sistemul de pază este mixt, cu posturi împărțite între agenți și deținuți. ANP pregătește, de asemenea, digitalizarea penitenciarelor prin camere video și senzori perimetrali.

Conform surselor din sistem, implicarea deținuților în paza colegilor reprezintă un instrument de responsabilizare și recompensă, reducând riscul recidivei și contribuind la stimularea unui comportament corect. Experiențe similare în alte țări, precum Norvegia, au demonstrat că acordarea de încredere și libertăți condiționate scade indicatorii de recidivă.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI