Despre Cetatea din oraşul meu
Se întâmplă ca atunci când un lucru este foarte aproape de noi să pierdem din vedere anumite detalii, dar mai ales imaginea sa de ansamblu. Cred că mi s-a întâmplat şi mie, la fel ca multor altor albaiulieni, să mă obişnuiesc prea mult cu acest oraş şi cu ceea ce istoria a lăsat aici, să mi se pară firesc să păşesc zilnic prin locuri unde s-au petrecut evenimente cruciale din trecutul României. Dar ceea ce pentru mine şi pentru mulţi alţi cetăţeni ai acestui oraş face parte din cotidian şi devine într-o anumită măsură obişnuinţă, pentru turiştii care vin zilnic în Alba Iulia reprezintă un lucru deosebit de interesant, deosebit de spectaculos şi frumos, un loc în care cu siguranţă vor reveni deoarece mai au multe de descoperit. Evenimentele cu participare naţională sau chiar internaţională, care au loc în zona istorică a oraşului au adus în Cetatea Alba Carolina personalităţi marcante, oameni de cultură rafinaţi, diplomaţi şi politicieni care după ce ne-au vizitat, au devenit ambasadori ai frumuseţii acestei fortificaţii. La acest capitol aş vrea să-i amintesc în mod special pe ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris şi pe membrii echipei „Redescoperă România”, care au avut o contribuţie semnificativă la capitalul de imagine al municipiului nostru şi al Cetăţii. Toţi aceşti oameni îmi reamintesc şi îmi confirmă că oraşul în care trăiesc nu este unul oarecare, că ceea ce se întâmplă cu Cetatea Alba Carolina este un lucru bun şi că moştenirea aceasta culturală şi istorică pe care o avem aici este valorificată aşa cum trebuie.
Un alt aspect la care vreau să fac referire este legat de transformările prin care trece zona istorică a Alba Iuliei. Într-o anumită măsură fiecare dintre noi dăm dovadă de un oarecare conservatorism şi avem reţineri când vine vorba de schimbări majore în viaţa noastră. Este un lucru firesc. Iar ceea ce se întâmplă în zona Cetăţii ne va schimba viaţa tuturor într-o mai mică sau mai mare măsură. De exemplu, latura de Vest a Cetăţii nu va mai fi aşa cum o ştiam, pentru că vom intra în interiorul fortificaţiei pe poduri, traversând un şanţ de apărare, pentru că vom avea o perspectivă deosebită asupra Catedralei Reîntregirii, pentru că toată această zonă va fi mult mai frumoasă şi spectaculoasă în acelaşi timp. Pe de altă parte lipsa de cunoaştere poate duce la scepticism iar pe unii i-a determinat chiar să se opună cu îndârjire proiectelor de reabilitare a Cetăţii. Nu am înţeles şi nu înţeleg de ce unii se opun atât de vehement lucrărilor de reabilitare ale Cetăţii, de ce îi deranjează atât de tare că, prin intermediul fondurilor europene (zeci de milioane de euro), fortificaţia a fost scoasă din starea de degradare în care se afla şi că este redată albaiulienilor. Toate dovezile de apreciere şi admiraţie ale atâtor oameni de cultură, diplomaţi, artişti şi chiar simpli cetăţeni par să nu reprezinte nimic pentru aceşti opozanţi. Singura explicaţie pe care o găsesc este aceea că sunt slab informaţi. Probabil că ei nu cunosc faptul că toate lucrările din zona istorică a oraşului şi din întreg municipiul reprezintă voinţa cetăţenilor din Alba Iulia, a căror opinie în acest sens a fost consultată prin intermediul unui studiu sociologic realizat de specialişti ai Universităţii „1 Decembrie 1918”, la solicitatea municipalităţii.
Ştiu că niciun bun de preţ nu se obţine fără eforturi mari, fără încercări şi fără sacrificiu. Dar sunt sigur că în cele din urmă toată această muncă titanică de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina şi de punere a ei în valoare va fi încununată de succes; sunt sigur că albaiulienii vor şti să aprecieze ceea ce s-a făcut, iar în timp toată această muncă şi toate aceste investiţii îşi vor arăta roadele.
Emanuel DRĂGUŞIN
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Sportacum 4 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918