// ViewContent // Track key page views (ex: product page, landing page or article) fbq('track', 'ViewContent'); // Search // Track searches on your website (ex. product searches) fbq('track', 'Search');

Descoperiri şi înmormântări arheologice la Alba Iulia

Descoperiri şi înmormântări arheologice la Alba Iulia • În Anul Centenarului, aşteptăm punerea în valoare a bisericii episcopului Ierotei.

Cine au fost primii în Ardeal? Românii sau ungurii? Iată o problemă, o dispută, o controversă istorică, veche, antică şi de demult, dar care este şi devine tot mai actuală în acest an istoric, când ne pregătim să sărbătorim Centenarul Marii Uniri. Un document istoric, arheologic extraordinar, descoperit la Alba Iulia, vine să aducă noi dovezi concludente pe această temă şi să demonstreze, să confirme că, de fapt, românii din Transilvania şi mai ales cei de pe meleagurile Albei au locuit şi au trăit aici ca popor creştin de rit răsăritean, bizantin, organizat şi bine dezvoltat, având o episcopie şi un episcop, pe Sfântul Ierotei, pe care, la 11 aprilie 2000, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol îl canoniza, trecându-l în rândul sfinţilor.

Tomusul de canonizare zicea: „Decretăm în Sinod, hotărâm şi ordonăm în Duhul Sfânt ca de acum înainte şi până în veac, veşnicul de pomenire ierarh Hierotheus să fie numit în cetatea cuvioşilor şi sfinţilor bisericii, cinstit fiind de către credincioşi şi aducându-i-se cântări de laudă în fiecare an, în a 20-a zi a lunii august”.

Ce merite o fi avut un asemenea episcop de a fost canonizat şi trecut în rândul sfinţilor? Meritul său a fost acela că a adus la legea creştină pe mulţi bărbaţi din rătăcirea păgână în biserica lui de la Alba Iulia, descoperită în urma unor cercetări arheologice efectuate pe platoul din faţa Catedralei Romano-Catolice „Sfântul Mihail”, la circa 24 metri vest faţă de lăcaşul de cult. Cercetările efectuate de arheologul expert dr. Daniela Marcu Istrate, din Braşov, s-au desfăşurat în perioada 1 aprilie 2011 – 2 septembrie 2011 şi au dus la descoperirea unei biserici în formă de cruce greacă înscrisă, datată în secolul al X-lea, mai precis la mijlocul secolului al X-lea, în jurul anului 953, când călugărul Ierotei s-a dus la Constantinopol împreună cu un conducător local, Iuliu cel Bătrân, căruia împăratul Constantin Porfirogenetul i-a acordat titlul de onoare de „Patricius”, iar călugărul Ierotei a fost hirotonit ca episcop al acestor meleaguri.

Aici, în această biserică, au fost creştinaţi şi primii maghiari, ştiut fiind că ungurii, în prima fază, au îmbrăţişat creştinismul sub formă bizantin-răsăriteană, ca şi românii, şi abia după anul 973 au intrat în Ungaria şi primii misionari latini, astfel că, treptat, numele, faptele şi amintirea lui Ierotei au fost date uitării, iar mai târziu de aici au dispărut şi creştinii greci.

Cert este un lucru, şi acest adevăr a fost rostit cu mult curaj de acad. Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de Artă, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, care a declarat pentru ziarul „Unirea” într-un interviu publicat în 12 noiembrie 2012 că: „Înainte de a fi capitala Unirii, Alba Iulia a fost o capitală creştină. Chiar dacă s-au supărat ungurii pe mine când am afirmat acest lucru, eu repet, creştinarea lor nu a început la Buda, ci aici, la Alba Iulia, şi nenumărate vestigii dovedesc acest lucru”. Iată şi câteva argumente în probarea acestui adevăr istoric. În primul rând, proporţiile bisericii lui Ierotei (21 x 12 m, cu o absidă semicirculară având o deschidere de 8 m şi lungimea axei de 7,30 m) probează că era destinată unei comunităţi locale numeroase, în care trebuie să vedem atât populaţia românească, cât şi o populaţie maghiară aflată în diferite etape pe drumul dobândirii credinţei lui Hristos.

Că aceasta a fost biserica lui Ierotei o demonstrează, în lipsa unei inscripţii care să dateze clădirea şi hramul ei, şi alte descoperiri şi cercetări arheologice. Astfel, arheologul albaiulian Mihai Blăjean a descoperit în cimitirul medieval de la Izvorul Împăratului (spre Pîclişa), situat pe drumul antic Sarmizegetusa – Apulum – Brucla – Potaissa un mormânt mai deosebit, care se presupune că ar fi al lui Ierotei. În antebraţul stâng al scheletului se afla o cruce episcopală bizantină, specifică secolului al X-lea, care ar fi putut fi a acestei înalte feţe bisericeşti. În acelaşi cimitir, în apropiere, s-a descoperit şi un schelet de femeie, la care s-a găsit o garnitură de podoabe bizantine, formată din doi cercei şi un inel de mare valoare, podoabe găsite şi în alte localităţi din România şi care erau purtate de mari personalităţi feminine (precizăm că în acea perioadă clerul Bisericii răsăritene avea dreptul să se căsătorească).

În fine, un clopot datat AD+ SZXXVM, adică Anno Domini semnul crucii şi sfânt 975, descoperit la Biserica Evanghelică din Petreşti, se presupune că ar aparţine bisericii lui Ierotei, fiind luat de saşi ca şi captură de război, ştiute fiind relaţiile deloc creştineşti dintre saşii din Sebeş şi românii din Alba Iulia, mai ales catolici. Putem lua în considerare şi faptul că sub nava laterală de sud a Catedralei romano-catolice s-a aflat o rotondă, un baptisterium din secolul al IX-lea, care ar fi putut fi altarul bisericii lui Ierotei, după cum rezultă din cercetările arheologului Radu Heitel, cel care a făcut primele săpături arheologice în zonă.

Semnificativ este şi faptul că celebra coroană a regelui Ştefan cel Sfânt, venerată până astăzi, are o parte inferioară grecească de pe la 1044, iar partea superioară, latinească, a fost confecţionată abia în secolul al XIII-lea, adică vreo 300 de ani religia creştină, bizantină, ortodoxă a fost religia acestui popor păgân şi seminomad, când a năvălit în Transilvania. Toate aceste mărturii istorice, schiţate sumar, demonstrează că avem de a face cu un monument istoric primordial, capital pentru istoria Transilvaniei, fiind o dovadă în plus că românii au fost, ca să răspund la întrebarea din capul articolului, primii din Ardeal, ca un popor creştin, cu rânduieli creştine bine şi solid organizate. E

ra de aşteptat, deci, ca ruinele acestei biserici unice să fie bine conservate şi puse în valoare pentru a fi un nou punct de atracţie şi un motor al dezvoltării turistice din Cetatea Alba Carolina, aşa cum declara primarul muncipiului nostru, Mircea Hava, pentru ziarul „Unirea” din 12 ianuarie 2012: „Am purtat mai multe discuţii cu cei de la Ministerul Culturii, care spun că au în curs un proiect de punere în valoare a bisericii creştine de secol X. Suma necesară punerii în valoare a acestui obiectiv este de cel puţin 4 milioane de euro, în condiţiile în care ruinele bisericii, momentan acoperite în vederea conservării zidurilor, ar trebui protejate cu o cupolă imensă de sticlă. Noi nu am văzut încă aceste proiecte, aşteptăm ca în următoarele două luni să vedem ce se întâmplă, ce facem noi, autorităţile locale, şi ce fac ei, cei de la minister, câţi bani pune primăria, câţi bani pune Consiliul Judeţean, şi câţi Guvernul.

Dacă nu se întâmplă nimic, am vorbit deja cu preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, şi suntem hotărâţi să preluăm noi obiectivul şi să-l punem în valoare, însă de preferat ar fi o implicare a celor trei părţi. Este un obiectiv mult prea important, este prima biserică creştină din Transilvania, şi acea biserică poate deveni punct de atracţie european. Trebuie să avem curajul să spunem lucrurilor pe nume, trebuie să avem curajul să rescriem un pic istoria şi să spunem cine i-a pus lui Ştefan coroana pe cap. Sperăm să ajungem la o înţelegere şi cu reprezentanţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, ca să cedeze terenul pe care au fost descoperite ruinele bisericii şi care este proprietatea lor. Ne înţelegem bine cu ei, am colaborat foarte bine până acum. Sunt sigur că vor înţelege că şi ei fac parte din această comunitate şi că cetatea trebuie să se dezvolte”.

Din păcate, ruinele bisericii, după ce au fost dezgropate, au fost din nou înmormântate, acoperite cu pământ, astfel că astăzi, o biată plăcuţă şi o cruciuliţă mai pomenesc de acest uriaş monument istoric românesc. Soarta bisericii se pare că a fost decisă de Arhiepiscopia Romano-Catolică, în proprietatea căreia se află terenul, care a sponsorizat cercetările, astfel că toate materialele arheologice rezultate au ajuns în posesia acesteia, la fel cum s-a întâmplat şi cu toate obiectele descoperite de Radu Heitel, care nu se mai găsesc şi care, probabil, au luat calea Budapestei. Practic, se încearcă să se şteargă urmele acestei mărturii istorice unice, doar pentru că s-a confirmat că creştinarea ungurilor a început la Alba Iulia, într-o biserică bizantină, grecească, ortodoxă până la urmă, care a fost dărâmată şi pe ruinele căreia s-a ridicat ulterior Catedrala romano-catolică. Se doreşte, de fapt, să se şteargă urmele marilor monumente istorice româneşti, aşa cum s-a întâmplat cu rotonda Baptisterium, biserica episcopală a lui Ierotei,

Mitropolia ortodoxă a Bălgradului şi mănăstirea şi biserica construite de Mihai Viteazul la Alba Iulia, ca să dăm doar câteva exemple. Toate au fost distruse în decursul timpului de stăpânii vremelnici ai Transilvaniei, fie că au fost unguri sau habs­burgi, ca să nu mai rămână nici o urmă de românism la Alba Iulia. Nu sunt şovin şi nici reacţionar, dar dacă tot invocăm spiritul şi cultura europeană, ne plac drepturile şi libertăţile pentru minoritari şi trebuie să le acordăm protecţie deplină, atunci credem că în amintirea creştinării regelui Ştefan cel Sfânt, ar trebui ca şi biserica creştinării lui şi pomenirea sfântului episcop Ierotei să fie cinstite şi omagiate de către toţi creştinii de astăzi din Alba Iulia şi mai ales de înaltele feţe bisericeşti din cele două arhiepiscopii vecine.

Aşa că aşteptăm declararea, în acest An Centenar, ca monument istoric a bisericii lui Ierotei şi redescoperirea ruinelor în vederea protejării şi conservării lor, prin acoperirea cu o pardoseală de sticlă securizată. Aşteptăm, de asemenea, ca în calendarul ortodox să fie pomenit şi sfântul ierarh Ierotei, astfel ca să-i putem aduce cântări de laudă în fiecare an!

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

loading...