Descoperire revoluționară privind tratarea cancerului! O particulă din sistemul nostru imunitar ar putea fi soluția pentru necruțătoarea boală
Descoperire revoluționară privind tratarea cancerului! O particulă din sistemul nostru imunitar ar putea fi soluția pentru necruțătoarea boală
Oamenii de știință susțin că au descoperit un nou tip de celulă în sistemului nostru imunitar, care ar putea fi folosită pentru a trata toate tipurile de cancer.
Cercetătorii de la Universitatea Cardiff au analizat sângele de la o bancă din Țara Galilor, în căutarea de celule imunitare care ar putea lupta împotriva bacteriilor, dar au găsit un tip complet nou de celulă T. Astfel, au reușit să descopere o metodă de a distruge cancerul de prostată, sân, plămâni și alte tipuri de cancer, în cadrul unor teste de laborator, potrivit BBC NEWS.
Rezultatele, publicate în Nature Immunology, nu au fost testate pe pacienți, însă cercetătorii spun că au „un potențial enorm”.
Experții spun că cercetarea este într-un stadiu incipient, însă se anunță a fi extrem de interesantă.
Ce s-a descoperit
Sistemul imunitar este, de fapt, sistemul natural de apărare al organismului nostru împotriva infecției, dar atacă și celulele canceroase. Oamenii de știință au căutat modalități „neconvenționale” și nedescoperite încă prin care sistemul imunitar atacă în mod natural tumorile.
Au găsit o celulă T în sângele oamenilor, care este o celulă care poate scana organismul pentru a determina dacă există o amenințare care trebuie eliminată.
În plus, această celulă ar putea ataca o gamă largă de cancere.
„Există o șansă de a trata fiecare pacient”, a declarat pentru BBC NEWS cercetătorul Andrew Sewell.
El a adăugat: „Înainte, nimeni nu credea că acest lucru ar putea fi posibil. Crește perspectiva unui tratament unic pentru toate tipurile de cancer, un singur tip de celulă T care ar putea să distrugă tipuri diferite de cancer.”
Cum functionează
Celulele T au „receptori” pe suprafața lor care le permit să „vadă” la un nivel chimic. Echipa de la Cardiff a descoperit o celulă T și receptorul acesteia, care ar putea găsi și ucide în laborator o gamă largă de celule canceroase, inclusiv cele are produc cancerul pulmonar, de piele, la sânge, colon, sân, os, prostată, ovare, rinichi și de col uterin.
Foarte important este că a lăsat neatinse țesuturile sănătoase. Cercetătorii, însă, nu au stabilit exact cum se realizează acest lucru.
Receptorul celulei T interacționează cu o moleculă numită MR1, care se află pe suprafața fiecărei celule din corpul uman. Se crede că MR1 transmite metabolismul distorsionat din interiorul unei celule canceroase către sistemul imunitar.
„Suntem primii care definesc o celulă T care găsește MR1 în celulele canceroase – asta nu s-a mai făcut până acum”, a spus pentru BBC NEWS cercetătorul Garry Dolton.
Importanța descoperirii
Terapiile de cancer cu celule T există deja, iar dezvoltarea imunoterapiei împotriva cancerului este unul din pașii cei mai importanți făcuți în acest domeniu.
Cel mai cunoscut exemplu este CAR-T – un medicament viu produs prin inginerie genetică pe celulele T ale unui pacient, pentru a căuta și distruge cancerul. CAR-T poate avea rezultate uluitoare: pacienții aflați în stadiu terminal pot ajunge în remisiune completă. Însă această abordare este extrem de specifică, funcționând pe un număr limitat de tipuri de cancer.
Cercetatorii spun că receptorii celulelor T ar putea duce la un tratament „universal” pentru cancer.
Cum ar putea fi pus în practică
Totul ar începe cu o probă de sânge prelevată de la un bolnav de cancer. Celulele T vor fi extrase și apoi modificate genetic, astfel încât acestea să fie reprogramate pentru a depista cancerul. Celulele modificate ar putea fi înmulțite în laborator și apoi introduse la pacient. Procesul este similar cu cel folosit pentru realizarea terapiilor CAR-T.
Totuși, descoperirea a fost testată doar pe animale și pe celule din laborator și ar fi necesare mai multe verificări de siguranță înainte de a fi aplicată pe subiecți umani.
Ce spun experții
Lucia Mori și Gennaro De Libero, de la Universitatea din Basel din Elveția, au declarat că cercetarea are „un potențial mare”, dar este într-o etapă prea timpurie pentru a trage concluzia că va funcționa în toate cazurile de cancer.
„Suntem foarte încântați de funcțiile imunologice ale acestei noi populații de celule T”, au spus aceștia.
Daniel Davis, profesor de imunologie la Universitatea din Manchester, a declarat: „În prezent, aceasta este o cercetare incipientă și nu se apropie de un medicament real pentru pacienți.”
Sursa: Digi24
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ilie Bolojan: „Românii nu vor fi deconectați”. Guvernul pregătește însă oprirea curentului pentru unii mari consumatori
Ilie Bolojan: „Românii nu vor fi deconectați”. Guvernul pregătește însă oprirea curentului pentru unii mari consumatori Guvernul va înființa, începând de joi, 6 august 2026 un centru operativ național în sectorul energetic, din care vor face parte reprezentanți ai principalilor producători și furnizori de energie din România. Anunțul a fost făcut de premierul interimar Ilie […]
Doi bărbați loviți de fulger, în albia râului Mureș, într-un județ vecin cu Alba: Victimele în stop cardio-respirator, resuscitate de salvatori
Doi bărbați loviți de fulger, în albia râului Mureș, într-un județ vecin cu Alba: Victimele în stop cardio-respirator, resuscitate de salvatori Doi bărbați au fost loviți de fulger joi, 6 august 2026, în albia râului Mureș, într-un județ vecin cu Alba. Victimele, aflate în stop cardio-respirator, sunt resuscitate de salvatori la fața locului. Pompierii militari […]
Strategia pentru conservarea biodiversității, adoptată de Senat: Jalon din PNRR, care vizează un miliard de euro
Strategia pentru conservarea biodiversității, adoptată de Senat: Jalon din PNRR, care vizează un miliard de euro Senatul a adoptat joi proiectul de lege privind Strategia Națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, după ce documentul a fost modificat în Camera Deputaților și retrimis spre dezbatere primei Camere sesizate. Strategia reprezintă un jalon din […]