Deceniul ineficienței: În timp ce Ungaria va da în folosință a doua autostradă care face legătura cu România, noi rămânem „melcii autostrăzilor”. În ritmul în care se lucrează, vom avea nevoie de 90 de ani pentru o rețea decentă de infrastructură

Deceniul ineficienței: În timp ce Ungaria va da în folosință a doua autostradă care face legătura cu România, noi rămânem „melcii autostrăzilor”. În ritmul în care se lucrează, vom avea nevoie de 90 de ani pentru o rețea decentă de infrastructură

Se pare că, de 30 de ani, preferăm să batem pasul pe loc, în loc să evoluăm, din punct de vedere al infrastructurii. Evoluții lente, lucruri de mântuială, promisiuni deșarte și o grămadă de bani pierduți prin fel și fel de studii de prefezabilitate și de fezabilitate, care s-au dovevid a fi ineficiente. Cam așa arată radiografia drumurilor de la noi din țară. În ultimul deceniu, am construit, în medie, 54 de km de autostradă pe an și niciun km de drum expres.

Autostrada Lugoj-Deva, lotul 3. În anul 2018, ministrul remaniat al Transporturilor, spunea că podul ridicat de antreprenor, peste râul Mureș, este de două ori mai scurt decât prevedea studiul de fezabilitate. Această bucată de autostradă de doar 20 de kilometri este doar un exemplu trist și clar despre cât de greu se mișcă lucrurile în România. Licitația pentru studiul de fezabilitate a fost făcută în anul în care țara noastră adera la UE. Un an mai târziu, în 2008, studiul a fost terminat, dar timp de 4 ani, nu s-a mai întâmălat nimic.

Lucrările au început în 2013, când s-au şi oprit pentru că atunci constructorul a descoperit că pe traseu exista un cimitir şi au trebuit mutate cadavrele. După cimitir, s-a descoperit o peșteră în care erau lilieci, fapt ce a mai amânat construcția cu un an, timp în care specialiștii au au trebuit să studieze dacă liliecii sunt sau nu puşi în pericol de construcţia autostrăzi.

Este doar unul dintre cazurile pe care le putem clasa în această „listă a rușinii”. În toamna anului trecut, lotul 3 al Autostrăzii Orăștie – Sibiu s-a crăpat din nou. Acest lot a fost demolat și reconstruit parțial în 2016, tot din cauza unor fisuri. Dezastrul de pe lotul 3 al Autostrăzii Orăștie – Sibiu se resimte și la aproape cinci ani după prima dare în trafic a celor 22 de kilometri construiți de italienii de la Salini Impregilo.

Finanțarea Autostrăzii Sibiu-Pitești a fost suspendată din cauza unui… gândac. Acesta, se numește „Morimus funereus”, numit popular gânadcul croitor de stejar şi fag și este considerat ca fiind o specie amenințată.

O altă companie italiană blochează un alt lot al unei autostrăzi. Este vorba de firma Pizzarotti, antreprenorul lotului 1 al autostrăzii Sebeș – Turda, care a reușit să obțină anularea unei amenzi de 30.000 de lei aplicate de Garda de Mediu, sancțiunea fiind dată pentru depășirea nivelului de zgomot în punctul de lucru de la Oarda de Sus. Instanța a anulat procesul-verbal pe motiv că amenda trebuia aplicată Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Reprezentantul Pizzarotti a spus că firma a finanţat proiectul cu bani proprii, aduşi din Italia, în sumă de 40 de milioane de euro. Acesta a precizat că în realitate progresul fizic este de fapt de 85%, în timp ce progresul financiar este de abia aproximativ 70%.

Lotul 1 al autostrăzii Sebeş-Turda (Sebeş – Sântimbru) are o lungime de 17 km şi este construit de Asocierea Impresa Pizzarotti & C SPA Pomponio Construcţii SRL. Lotul 2 (km 17+000 – km 41+250, de la Sântimbru la Aiud-Rădeşti) are o lungime de 24,25 km şi este realizat de Asocierea Aktor Technical Societe Anonyme (AKTOR SA) – S.C. EuroConstruct Trading 98 S.R.L. (în insolvenţă).

Vecinii noștri sunt mai harnici

În ceea ce privește infrastructura și finalizarea obiectivelor propuse, vecinii noștri maghiari au dat dovadă de un bun exemplu al eficienței, construind 500 de km de autostradă în ultimi 10 ani.

Autoritățile ungare au informat că, în ultimi 10 ani, au fost construiți 500 de kilometri de autostradă, printre care și prima conexiune cu România, urmând ca în acest an să fie dați înspre folosință 160 de kilometri de drumuri, cu o valoare de 390 miliarde de forinți, adică 1,2 miliarde euro.

La începutul anului 2009 Ungaria deținea 1.113 km de autostrăzi și drumuri expres, iar după zece ani și-a mai adăugat un număr de aproximativ 400 de km, cifra ajungând la 1.524 km.

Potrivit Agerpres, finalizarea acestui tronson va pune la dispoziţie cea de-a doua legătură între Ungaria şi Transilvania, după autostrada M43, care este legată de autostrada A1 (Bucureşti – Nădlac).

Obiectivul strategic al Ministerului ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei este ca toate localităţile ungare să aibă acces în maximum 30 de minute la un drum cu două benzi de mers pe sens. La lansarea acestui obiectiv, în 2016, mai puţin de jumătate dintre localităţile din Ungaria îndeplineau această cerinţă, însă la finele lui 2020 ponderea va ajunge la două treimi din localităţi.

Între timp, noi, „melcii autostrăzilor”, rămânem, din păcate, liderii UE în ceea ce privește numărul de decese rutiere

În aceeași perioadă, Ungaria a reușit să mai modernizeze în jur de 6.000 de kilometri de drumuri, pe când, la noi, a fost nevoie de o „investiție privată”, din partea unui antreprenor pentru a se construi primul și singurul metru de autostradă din Moldova. Costurile au fost suportate de către omul de afaceri sucevenan, Ștefan Mandachi, administratorul unui lanţ de restaurante de tip fast-food.

Suntem corigenții Uniunii Europene, în ceea ce privește capitolul autostrăzi, cu toate că, în ultimii zece ani, numărul de kilometri de autostradă din țara noastră a crescut cu peste 200%.

Numărul de morți în accidente rutiere în țara noastră a crescut în perioada 2014-2017, iar în 2018 înregistrăm în sfârșit o primă scădere la sub 1900 de decese.

Suntem în continuare pe locul 1 în UE la capitolul șosele periculoase: 96 de oameni la un milion de locuitori își pierd viața în fiecare an. În realitate, situația este mult mai gravă pentru că populația rezidentă este cu minim un milion de locuitori sub cifra folosită de Eurostat (19,7 milioane).

Statistica ne arată că, deși construirea de autostrăzi este crucială, fără îmbunătățirea radicală a siguranței pe infrastructura existentă, în special în localități (execuția de centuri ocolitoare, eliminarea punctelor negre și măsuri de protecție a pietonilor și bicicliștilor), România va rămâne în continuare la coada siguranței rutiere în Europa.

Cum stau bulgarii și polonezii la capitolul autostrăzi

După cinci ani de la aderarea în Uniunea Europeană, Polonia avea, la începutul anului 2009, o rețea de drumuri rapide (autostrăzi și drumuri expres) de circa 1.300 de kilometri, iar după zece ani, la începutul anului 2019, rețeaua poloneză de drumuri de mare viteză a ajuns la peste 3.600 de km, reprezentând o evoluție a rețelei de autostrăzi de peste 2.300 de km.

Similar, Bulgaria a crescut de la 418 km la aproape dublu, ajungând la aproximativ 800 km.

Care au fost costurile pentru singurul metru de autostradă din Moldova

Unicul metru de autostradă din Moldova, realizat de Mandachi, a fost realizat cu o echipă de 17 muncitori, în șapte ore. Valoarea investiției a fost de aproximativ 4.500 de euro.

Pentru această construcție au fost necesare următoarele: un escavator tip macara cu șenile, un escavator cu gheară pe roți, două camioane cu betonieră, două microbuze, un camion cu betonieră, un buldozer tasator, o volă, șase lopeți, două dreptare, două drujbe, patru ciocane.

De asemenea, au fost folosiți 36 de metri pătraţi de plasă de fier, 36 metri cubi de balastru, 4.17 metri cubi de beton, un kilogram de cuie, trei kilograme de vopsea, opt metri liniari de ţeavă rectangulară de fier 10 cm x 10 cm grosime pentru parapeţii de protecţie şosea şi 12 metri liniari de ţeavă rectangulară de fier 10 cm x 10 cm grosime pentru susţinerea afişajelor şi indicatoarelor rutiere.

Antreprenorul sucevean a făcut şi alte demersuri pentru construirea de autostrăzi. El a tipărit trei milioane de afişe cu mesajul „România vrea autostrăzi!” pe care le-a distribuit prin intermediul celor 40 de restaurante pe care le are în toată ţara.

Totuși, din banii publici, costurile pentru un mediu de autostradă ar fi de aproximativ patru ori mai mari, potrivit unui studiu realizat de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) și prezentat de aceasta în vederea realizării prin Parteneriat Public Privat (PPP).

Așadar, în studiul de fundamentare a autostrăzii Tg. Neamț – Iași, potrivit studiului, dacă investiția s-ar face din banii publici, un singur metru ar costa cam 17.647 euro. Realizarea în PPP scumpește și mai mult autostrada, urmând să fie adăugate costurile de finanțare, profiturile constructorilor, etc.

Metrul de autostradă construit de Mandachi nu include însă lucrările de artă însă și dacă le-ar cuprinde costurile nu ar ajunge cât cele menționate de CNSP.

Costurile totale pentru un kilometru de autostradă, calculat de către CNSP, coincinde cu cel prevăzut în standarde realizate de acum 9 ani de către Ministerul Transporturilor, acesta fiind de aproximativ 4,5 milioane de euro.

Pentru un kilometru de autostradă în zona de câmpie, fără a fi luate în calcul lucrările de artă (viaducte, poduri, scurger ide apă etc.), costul reazlizării este de 3,8 milioane de euro. Dar cu cât urcăm mai mult în zona de relief, cu atât costurile sunt mai mari. Așadar, în ozna de deal costurile sunt de 5 milioane de euro, iar la munte de 6,1 milioane.

În ritmul în care merg lucrurile vom avea nevoie de 90 de ani pentru a ajunge la o rețea decentă, avertizează Asociația Pro Infrastructura.

Cât timp vecinii noștri au accelerat cu construcția drumurilor de mare viteză, România abia a reușit să-și mai repare șoselele naționale și să scape cât de cât de imaginea țării cu drumuri „bombardate” din anii ’90. După 30 de ani însă, o rețea de autostrăzi încă minusculă și investiții insuficiente în infrastructură, până și Transporturile recunosc: peste 60% dintre șosele au durata de funcționare expirată.

Cum arată, în cifre, autostrăzile din România

Lucrările la prima autostradă din România, A1 București – Pitești, au început în februarie 1967. După 5 ani, au fost inaugurați 96 de kilometri. Acum, 52 de ani mai târziu, rețeaua de autostrăzi măsoară doar 806 de kilometri, în contextul unui parc auto de 160 de ori mai mare.

În 1989, anul care se sfârșea cu Revoluția Română, țara noastră avea peste 72.000 de km de drumuri naționale și județene, din care doar 16.600 de km (22%) erau modernizați după standardele de atunci, conform datelor prezentate de Institutul de Statistică. Dintre acestea, 113 km erau km de autostradă – autostrada A1 București – Pitești realizată în ’72 și cei 18 km A2 Fetești – Cernavodă din ’87.

Însă guvernanților nu prea pare să le pese

Celebrul aritcol din anul 1995, în care se anunța că în doi ani bucureștenii vor ajunge pe patru benzi până în Brașov și că, încă de pe atunci, autostrada București – Ploiești era finalizată, reprezintă o altă notă de nesimțire din partea politicienilor, care mint constant și promit în fiecare campanie electorală că „lucrurile se vor remedia”.

În realitate, nici acum nu avem o autostradă de la Ploiești la Brașov (nici măcar începută, decât pe vreo 6 km), iar bucata București – Ploiești a fost deschisă în 2012 (cu ultimul „ciot”, din Capitală la Centură, deschis abia în decembrie 2018).

Dacă altădată drumul de la București la Brașov era parcurs în două ore, două ore jumătate, în fiecare an, șoferii sunt supărați și se plâng că se păcălesc atunci când aleg să petreacă revelionul în stațiunile montante, parcurgând un kilometru chiar și într-o jumătate de oră.

Kilometri de autostradă funcționali în România, în perioada 2008 – 2018:

2008: 263 km
2009: 305 km
2010: 332 km
2011: 389 km
2012: 528 km
2013: 636 km
2014: 664 km
2015: 711 km
2016: 733 km
2017: 748 km
2018: 807 km

Kilometri de drum expres funcționali în România, în perioada 2008 – 2018:

2008: 0 km
……………….
2018: 0 km

Potrivit, calendarului de deschidere a tronsoanelor proiectelor de autostrăzi din România, preluat de pe site-ul www.130km.ro, până la finalul următorilor trei ani, mai exact la sfârșitul anului 2023, ar trebui să ne supmimentăm drumurile cu peste 170 de km, fiind aflate în execuție nu mai puțin de 11 loturi, dar niciunul dintre ele nu depășește lungimea de 25 de km, cel mai lung fiind lotul 2 al autostrăzii A10 Sebeș-Turda (Paraul Iovului – Aiud), a cărui lungime este de 24,25 km.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI