De unde vine expresia ”a freca menta” – De la un obicei de mare rafinament, la înţelesul din zilele noastre
De unde vine expresia ”a freca menta” – De la un obicei de mare rafinament, la înţelesul din zilele noastre
Expresia ”a freca menta” este arhicunoscută și fiecare dintre noi am auzit-o cel puțin o dată. Unii o folosesc constant, alții mai rar. Dar, v-ați întrebat vreodată de unde vine această expresie și ce înseamnă cu adevărat?
Expresia ”freacă menta” o atribuim de regulă persoanelor care ni se pare că nu fac nimic, că sunt inutile sau leneşe.
Însă, expresia îşi are rădăcinile în antichitate și însemna cu totul altceva. Nobilii greci aveau obiceiul de a le cere servitorilor să frece mesele cu mentă, pentru a avea un miros plăcut atunci când servesc masa.
Un obicei de mare rafinament
În perioada secolelor XVIII – XIX, grecii au început să se răspândească şi în Balcani, unde au adus cu ei acest obicei.
Familiile înstărite de români de la nordul Dunării au adoptat repede acest obicei, frecarea mesei cu mentă fiind considerată de mare rafinament. În plus, mirosul mentei era nu doar un semn de bonton, dar da şi „senzaţia de răcoare pe timpul caniculei verii.
Din acest moment, începe modificarea înţelesului expresiei prin faptul că mulţi slujitori de casă preferau frecatul meselor cu mentă, ore în şir, în locul muncilor grele precum tăiatul lemnelor, căratul apei.
Ce spune DEX-ul despre ”a freca menta”
Așa, încet, a prins aripi expresia ” a freca menta” așa cum o percepem și în zilele noastre.
În prezent, „a freca menta” este o expresie care reuşeşte să contribuie la schiţarea portretului celor care au meserii ale căror rezultate nu sunt văzute, a tinerilor care nu reuşesc să treacă de examene sau persoanelor care pur şi simplu refuză munca şi preferă această „activitate”. Aşadar, „a freca menta” înseamnă „a fi leneş / puturos, a pierde timpul de pomană”, potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 În dupa-amiaza de 23 noiembrie, în iarna anului 1918, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, un aparat de zbor pilotat de un erou trecut apoi în uitare şi […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 4 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 12 minute
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii