Connect with us
!-- Spot PNL - Parlamentare 2024 --> PNL - Alegeri Parlamentare 2024

Actualitate

De ce în Țările Române nu s-au construit moschei, iar voievozii erau români creștini, deși erau sub stăpânire otomană?

Ziarul Unirea

Published

on

PSD - Alegeri Parlamentare 2024

De ce în Țările Române nu s-au construit moschei, iar voievozii erau români creștini, deși erau sub stăpânire otomană?

USR - Alegeri Parlamentare 2024

Fundația Paleologu propune, în parteneriat cu UNICEF, o serie de clipuri video despre istoria și cultura Ucrainei dedicate românilor și, în oglindă, alte zece clipuri video despre istoria și cultura României.

Fiecare temă este prezentată de profesorul și diplomatul Theodor Paleologu, președintele Fundației Paleologu. Clipurile sunt dedicate celor peste 85.000 de refugiați ucraineni rămași în România.

PNL - Alegeri Prezidențiale 2024

În acest episod, aflăm cum a reușit o monarhie germană să transforme România într-o țară modernă, dar și cum a fost posibil ca Țările Române să rămână creștine, de-a lungul secolelor de stăpânire otomană.

Theodor Paleologu: O mare diferență între istoria Ucrainei și istoria României este că noi am avut o dinastie de origine străină, dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, din 1866 până în 1947 – Carol I, Ferdinand, Carol al-II-lea și Mihai. Însă, înainte de asta, era tot monarhie în Țările Române, însă o monarhie diferită, în sensul că Țările Române făceau parte din Imperiul Otoman, iar conducătorii României erau numiți de Poarta de la Constantinopol.

De ce în Țările Române nu s-au construit moschei, iar voievozii erau români creștini

Mai cu seamă în secolul XVIII, în secolul XIX, această numire se făcea direct de către Poartă. Deci, făcând parte din Imperiul Otoman, sigur că sultanul era împăratul care conducea întregul ansamblu, dar în Țările Române existau principi ortodoși. Și este o excepție în Imperiul Otoman, e o particularitate extraordinară faptul că în Țările Române nu s-au construit moschei, iar voievozii erau în continuare creștini.

Cum se explică lucrul ăsta? Fără îndoială, prin faptul că principii români au avut o atitudine diplomatică să accepte puterea otomană fără a se opune până la anihilarea totală, cum a fost cazul în Serbia, de pildă. Deci în cadrul Imperiului Otoman, Moldova și Valahia aveau principi creștini, și așa se explică faptul că cele două Țări Române au avut atât de multă influență în lumea ortodoxă. În toată lumea ortodoxă conta foarte mult sprijinul domnitorilor români.

O să menționez foarte rapid câteva nume extraordinare. Evident, încă înainte de dominația otomană – Ștefan cel Mare sau Vlad Țepeș, dar mai târziu, – vă rog să rețineți aceste nume, – Mihai Viteazul, o figură absolut fascinantă din secolul XVI, și apoi o mare figură în Moldova, Vasile Lupu, pentru că Vasile Lupu are o foarte strânsă legătură cu Ucraina. Fata lui era căsătorită cu fiul lui Bogdan Hmielnițchi. Iar mai târziu o altă figură importantă de reținut este Constantin Brâncoveanu, care a fost martirizat la Constantinopol, împreună cu fiii săi.

V-am dat numai câteva repere. Evident că multe nume ar merita evocate. Vreau doar să rețineți ideea că există o serie întreagă de principi extraordinari în Țările Române în perioada otomană. Și încă de la începutul secolului XIX apare ideea că e nevoie de o dinastie străină, ca în felul ăsta să nu mai existe rivalități între marii boieri din Moldova și Valahia. Și în felul acesta, în 1866 va deveni domnitor al României Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, inaugurând o perioadă extraordinară pentru istoria României.

Practic, dinastia de Hohenzollern a creat România modernă, România independentă, România unită, firește, cu sprijinul elitelor românești. E o vedere de ansamblu. Și apoi vă voi invita să vedem mai în detaliu diferitele personalități ale acestei dinastii atât de importante pentru istoria României.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Advertisement

Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Clasicul program de lucru între 9 dimineaţa şi 5 după-amiaza riscă să devină istorie. Tot mai multe companii se declară de acord cu programul flexibil

Ziarul Unirea

Published

on

Piaţa muncii s-a redefinit în ultimii ani şi a schimbat modul în care angajatorii se raportează la salariaţi. Clasicul program de lucru între 9 dimineaţa şi 5 după-amiaza riscă să devină istorie, de vreme ce tot mai multe companii se declară de acord cu programul flexibil. În unele cazuri, acest lucru e prevăzut drept clauză […]

Continue Reading

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea