De ce a câştigat PNL, zdrobitor, alegerile din judeţul Alba?

Imediat după alegerile locale din 5 iunie 2016, mi-am propus să fac o mică analiză a rezultatelor de la urne şi să explic scorul zdrobitor obţinut de marele partid liberal în judeţul Alba, comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în restul ţării. Aşadar, în judeţul nostru, PNL are 58 de primari, dintre care, mare atenţie, aproape jumătate provin din “coasta” FSN-ului sau PSD-ului, prin migrarea (a se citi traseism politic) înspre PD, iar apoi către PD-L şi PNL. Doi dintre aceşti edili sunt foşti primari din vremea lui Nicolae Ceauşescu, iar un altul este dovedit ca turnător la securitate.

În aceste condiţii, mă întreb care sunt resorturile care au dus la menţinerea PNL în preferinţele multora dintre votanţii din Alba. Să fie faptul că bună parte din liderii acestei formaţiuni sunt foşti membri ai Partidului Comunist Român? Că experienţa de nomenclaturişti i-a învăţat, temeinic, cum pot ajunge, prin propagandă şi muncă de partid, să manipuleze ori să ajungă la inimile alegătorilor? În noiembrie 2014, într-un articol pe care l-am publicat în presa locală, scriam următoarele: “Răul cel mai mic este doar o iluzie, o stupizenie, pe care am înghiţit-o şi eu când eram la anumite vârste, când tot ce zbura se mânca! Răul cel mic este echivalentul unui întuneric care nu e chiar întuneric! (…)

Fiind un om care toată viaţa a crezut în valorile de centru dreapta ale liberalismului, o lehamite mare mă încearcă mai ales faţă de cei ce au pus mâna pe idealurile noastre, nemernicii care prin metode specifice au ajuns liderii partidelor istorice – PNL, PNŢ – şi astăzi, cu un tupeu ordinar şi fără scrupule, încearcă să ne păcălească cum că ar fi cei ce vor pune în practică viziunea seniorului Corneliu Coposu sau a marelui Brătianu. Nu poţi decât să rămâi uluit în faţa şirului de manipulări şi diversiuni făcute de aceleaşi persoane, care, după ce şi-au schimbat peste noapte doctrina din socialişti în oameni de dreapta şi s-au căţărat pe povestea cu anti-PSD, ne dau lecţii de democraţie şi capitalism. Cine sunt oare personajele care se ascund în spatele paltonului mult prea lentului Iohannis Klaus? Cine sunt cei ce ne vorbesc astăzi de securiştii comunişti şi lupta împotriva comunismului?“. Din păcate, ceea ce am scris în urmă cu doi ani este valabil şi astăzi, poate chiar într-un procentaj mult mai solid.

Ca şi atunci, i-aş întreba pe tovarăşii de dreapta ce s-ar întâmpla dacă România ar fi, din nou, condusă de ceea ce ei numesc „ciuma roşie”. Pentru că, în opinia mea, guvernarea Ponta a fost cea mai eficientă guvernare din ultimii 26 de ani şi a reprezentat o lecţie de eficienţă în implementarea unor măsuri economice, de multe ori cu adevărat liberale, şi sociale în beneficiul românilor. Constat cu dezgust că atunci când e vorba de PSD (cu precizarea că bună parte din social democraţii de azi aveau câţiva anişori la Revoluţie), mai-marii marelui partid naţional liberal strigă, ca din gură de şarpe, după modelul “hoţul strigă hoţii”, “comuniştii”.

Uitând sau prefăcându-se că uită că ei sunt, de fapt, adevăraţii discipoli ai unora ca Nicolae Ceauşescu, Traian Băsescu ş.a.m.d. Din păcate, vremea partidelor istorice, cum ar fi PNL-ul sau PNŢ-ul, a apus la umbra tovarăşilor puşi pe căpătuială. Dar, ca de fiecare dată, sunt convins că speranţa moare ultima. Şi că zilele celor care conduc acum PNL sunt numărate. Pe degetele de la o mână…

Al dumneavoastră, Mircea Trifu, consilier INDEPENDENT în C.L. Alba Iulia

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI