Daniel Breaz, senator PSD: Susținem performanța, transperanța și echidistanța în sistemul cercetării științifice din România

Mult discutata decizie a Ministerului Cercetării și Inovării (MCDI) de a opera modificări în componența Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS), Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI), Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI)  și a Consiliului Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare (CNTTI) necesită câteva clarificări, obligatorii pentru a avea o imagine corectă asupra procedurii și a efectelor acestor schimbări.

S-a taxat vehement, în ultima vreme, aparenta absență a unor criterii de selecție clare care au stat la baza deciziei Comitetului de selecție de a include în noile organisme consultative reprezentanți/evaluatori selectați exclusiv din mediul academic național, aleși pe criterii zis „incerte”, în detrimentul unor foști membri implicați în evaluarea națională și internaţională (dintre care unii activează în instituții de prestigiu din afara țării, uneori fără a avea contact direct cu realitățile sistemului de cercetare românesc). Considerăm că atari puncte de vedere critice la adresa celor care și-au depus candidaturile pentru actualele organisme consultative ale MCDI s-ar cuveni grabnic corectate și trebuie să i se acorde oricărui candidat, din țară sau din străinătate, de la o universitate mare sau de la o instituție mai tânără,  exact același respect și aceeași încredere, fără a mai lăsa să planeze asupra noastră o nefericită suspiciune de viitoare activitate discreționară. De altfel, platforma a fost deschisă, în mod egal, pentru absolut toți candidații care au dorit să se înscrie în noile structuri. Înscrierea pentru toate structurile a fost liberă, candidații având avizul organismelor pe care le reprezintă (fie că vorbim despre prezidiile instituțiilor academice, Senatul universitar sau consiliile științifice ale instituțiilor).

Pe de altă parte, trebuie reamintit și clarificat și faptul că din Comitetul de selecție a noilor membri, condus de Președintele Academiei Române, au făcut parte reprezentanți ai institutelor de cercetare, ai Consiliului Național al Rectorilor, ai Patronatului Român din Cercetare și Proiectare, precum și Liderul Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România, așadar o echipă de selecție mixtă, căreia i-a revenit misiunea de a analiza minuțios candidaturile depuse, în baza Metodologiei clar elaborate în acest sens. Mai mult, trebuie avut în vedere și faptul că în actuala structură a Consiliilor intră o serie foarte largă de actanți în domeniul cercetării și inovării, care vin din areale de activitate foarte diferite, oferind pluriperspectivismul necesar unor atari foruri (vorbim despre 9 academicieni membri ai  Academiei Române sau ai Academiilor de ramură, 36 de profesori universitari de la universități care acoperă, în mod echitabil, întregul areal geografic al României, 35 de cercetători ştiinţifici, 3 dr. ingineri şi 9 ingineri). Considerăm că acest echilibru structural, care nu avantajează o instituție sau alta, un consorțiu sau altul, poate asigura echidistanța în derularea întregii game de activități, fără a crea prejudicii niciunui actant din domeniu (sens în care credem că este, într-adevăr, necesară și completarea consiliilor cu noi membri din domeniul larg al științelor umaniste, slab reprezentat în actualele structuri).

Noii membri au fost aleși în baza unor criterii clare, fără ca actualul Ministru al CDI să fie direct implicat. Criteriile fundamentale au vizat experiența în evaluarea sau implementarea unor proiecte de cercetare majore, la nivel național și european, contribuția anterioară la reglementarea unor normative metodologice care au contribuit la eficientizarea activității de cercetare-inovare (inclusiv prin accelerarea absorbției fondurilor nerambursabile), capacitatea de a gestiona corect instrumentele de finanțare internațională, experiența dobândită prin elaborarea de lucrări reprezentative în domeniile de referință ș.a. Toate aceste imperative derivă tocmai din Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare Inovare 2014-2020 și nu contravin, nicidecum, traiectului ascendent al cercetării de excelență din România. Mai mult, dacă este să vorbim despre o politică de internaționalizare a Cercetării și Inovării, măsura acesteia o vor da calitatea parteneriatelor internaționale, reprezentativitatea proiectelor care sunt, deja, în derulare sau vor fi implementate în perioada următoare, gestionarea corectă a fondurilor atrase pentru cercetare, deschiderea legislativă și eficientizarea aplicării procedurilor presupuse de absorbția fondurilor nerambursabile.

Nu ne îndoim de faptul că toate deciziile legislative, mecanismele de atragere și de utilizare a fondurilor destinate cercetării științifice, precum și evaluările instituționale care stau în atribuțiile  noilor organisme vor fi direcționate așa încât absolut toate instituțiile să fie echidistant tratate, în funcție de performanțele în sfera cercetării științifice înalt calitative și de excelență și să beneficieze de o recunoaștere firească a meritelor în domeniu.

Daniel BREAZ,

Senator PSD

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI