Cuvinte și expresii din Ardeal, neînțelese de ceilalți români. Ce înseamnă să fii ”beteag”, ”bolund” sau ”drojder”
Cuvinte și expresii din Ardeal, neînțelese de ceilalți români. Ce înseamnă să fii ”beteag”, ”bolund” sau ”drojder”
Nu de puţine ori, deși vorbesc aceeași limbă, ardelenii nu reuşesc să se facă înţeleşi nici în sudul ţării şi nici în Moldova deoarece cuvinte precum „bolund”, „găluşte”, ”drojder” sau ”jinars” ridică sprâncenele oltenilor şi moldovenilor deopotrivă.
„Convieţuirea, de-a lungul veacurilor, dintre români şi maghiari a dus, în mod firesc, la influenţe recproce dintre limbile lor, iar Transilvania a fost cu precădere locul de contact şi de interferenţe. Poate chiar de bilingvism. Istoria românilor nu poate diminua, ocoli sau ignora interacţiunea lingvistică-culturală româno-maghiară. S-au făcut şi unele «calcule» aritmetice: ar fi 195 de cuvinte de uz comun de origine maghiară din 2900 de cuvinte regionale”, nota într-unul din studiile sale lingvistul Alexandru Niculescu.
Citește și: Codul Bunelor Maniere: Top 40 de reguli de bază
20 de termeni şi expresii folosite în Ardeal, însă necunoscute de restul românilor:
-A se zbici – înseamnă a se usca şi este un regionalism folosit pe Valea Someşului.
-Coleşă – aşa numesc ardelenii mâncarea naţională, mămăliga.
-Beteag – regionalism folosit pe Valea Someşului, care înseamnă „bolnav”.
-Bolund – aşa numesc ardelenii „nebunii”, nu în sensul medical al cuvântului însă.
-Copârşeu – înseamnă în grai ardelenesc sicriu sau coşciug.
-Drojder – aşa sunt numiţi beţivii sau alcoolicii.
-Găluşte – sarmale.
-Horinca sau jinarsul
– ţuica e atât de populară în Ardeal, încât are mai multe denumiri.
-Mintenaş – atunci când un ardelean îţi spune „mintenaş” înseamnă că se grăbeşte, acesta fiind sinonimul ardelenesc al cuvântului „imediat”.
-Nădragi – pantaloni .
-Moşcoş – murdar.
-Porodici – roşie.
-Slobod – liber.
-Cinaş – aranjat, dichisit, drăguţ.
Citește și: CODUL BUNELOR MANIERE. SALUTUL – primul semn al politeţii. Cine trebuie să salute primul: femeia, bărbatul, şeful sau vârstnicul? Reguli de bază
-A sudui – atunci când un ardelean începe „să suduie” ai face bine să păstrezi distanţa. Sinonimul acestei expresii este „a înjura”.
-Musai- neparat.
-Oţâră – un pic, putin.
-Zălud – zăpăcit.
-Hâd – urat.
-Goz – gunoi.
Sursa Adevarul
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Marţea Mare din Săptămâna Patimilor şi Pilda celor zece fecioare. Ce spune Sfânta Scriptură
Marţea Mare din Săptămâna Patimilor şi Pilda celor zece fecioare. Ce spune Sfânta Scriptură Citește și: MESAJE DE PASTELE ORTODOX. URARI de PASTE. FELICITARI de PASTE care pot fi trimise prin SMS de Învierea Domnului În Marţea Mare din Săptămâna Patimilor Domnului, Sfinţii Părinţi au rânduit sa se citească Pilda celor zece fecioare. Aceasta pilda […]
Ce NU ai voie să faci în Săptămâna Mare: Obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor, înainte de Paștele 2026
Ce NU ai voie să faci în Săptămâna Mare: Obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor, înainte de Paștele 2026 Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor reprezintă ultima etapă din Postul Paștelui și poartă o însemnătate profundă în tradiția ortodoxă. Această perioadă sacră este dedicată comemorării ultimelor zile din viața pământească a lui Iisus Hristos, culminând cu […]
Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare din Postul Paștelui: Care este semnificația fiecarei zile
Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare din Postul Paștelui: Care este semnificația fiecarei zile Săptămâna Patimilor, sau Săptămâna Mare, așa cum este cunoscută în popor, este perioada de la Duminica Floriilor până în Sâmbăta Mare, inclusiv. Potrivit rânduielilor canonice, în această săptămână se ajunează până seara, iar slujbele specifice acestei săptămâni sunt Deniile. Citește și: Paște […]