Cuvinte și expresii din Ardeal, neînțelese de ceilalți români. Ce înseamnă să fii ”beteag”, ”bolund” sau ”drojder”

Nu de puţine ori, deși vorbesc aceeași limbă, ardelenii nu reuşesc să se facă înţeleşi nici în sudul ţării şi nici în Moldova deoarece cuvinte precum „bolund”, „găluşte”, ”drojder” sau ”jinars” ridică sprâncenele oltenilor şi moldovenilor deopotrivă.

„Convieţuirea, de-a lungul veacurilor, dintre români şi maghiari a dus, în mod firesc, la influenţe recproce dintre limbile lor, iar Transilvania a fost cu precădere locul de contact şi de interferenţe. Poate chiar de bilingvism. Istoria românilor nu poate diminua, ocoli sau ignora interacţiunea lingvistică-culturală româno-maghiară. S-au făcut şi unele «calcule» aritmetice: ar fi 195 de cuvinte de uz comun de origine maghiară din 2900 de cuvinte regionale”, nota într-unul din studiile sale lingvistul Alexandru Niculescu.
Adevărul.ro vă prezintă 20 de termeni şi expresii folosite în Ardeal, însă necunoscute de restul românilor:  

-A se zbici – înseamnă a se usca şi este un regionalism folosit pe Valea Someşului.

-Coleşă – aşa numesc ardelenii mâncarea naţională, mămăliga.

-Beteag – regionalism folosit pe Valea Someşului, care înseamnă „bolnav”.

-Bolund – aşa numesc ardelenii „nebunii”, nu în sensul medical al cuvântului însă.

-Copârşeu – înseamnă în grai ardelenesc sicriu sau coşciug.

-Drojder – aşa sunt numiţi beţivii sau alcoolicii.

-Găluşte – sarmale.

-Horinca sau jinarsul

– ţuica e atât de populară în Ardeal, încât are mai multe denumiri.

-Mintenaş – atunci când un ardelean îţi spune „mintenaş” înseamnă că se grăbeşte, acesta fiind sinonimul ardelenesc al cuvântului „imediat”.

-Nădragi – pantaloni .

-Moşcoş – murdar.

-Porodici – roşie.

-Slobod – liber.

-Cinaş  – aranjat, dichisit, drăguţ.

-A sudui – atunci când un ardelean începe „să suduie” ai face bine să păstrezi distanţa. Sinonimul acestei expresii este „a înjura”.

-Musai- neparat.

-Oţâră – un pic, putin.

-Zălud – zăpăcit.

-Hâd – urat.

-Goz – gunoi.

Sursa Adevarul