Opinii - Comentarii

Curtea Europeană de Justiție a declarat ILEGAL trimbrul de mediu. Statul român trebuie să restituie celor care au plătit taxa aproximativ 1,44 miliarde de euro

Ioana Oprean

Publicat

în

ALBA FEST 2026

Timbrul de mediu a fost declarat ilegal, joi, printr-o hotărâre definitivă a Curții Europene de Justiție. Este pentru a patra oară când Curtea elimină o taxă auto impusă de statul român. Decizia luată le dă dreptul proprietarilor români de mașini care au plătit această taxă, începând cu 2013, să își ceară banii înapoi.

Hotărârea pronunțată joi  este în cauza C-586/14 Budișan, care se referea la un caz din Cluj. Proprietarul unei mașini și-a cerut banii înapoi de la Administrația Finanțelor Publice Cluj. Joi, 9 iunie 2016, Curtea Europeană de Justiție i-a dat dreptate șoferului.

Botezată din februarie 2013 încoace „timbru de mediu”, taxa va trebui restituită de Cabinetul Cioloş, deşi guvernul român a pledat în faţa CJUE ca, în eventualitatea unei decizii potrivnice, Curtea „să limiteze în timp efectele hotărârii sale”, pe motiv că restituirea banilor încasaţi până acum „ar putea provoca dificultăţi serioase pentru economia românească”.

Noua decizie a CJUE, dată pe 9 iunie, vine în contextul unui proces civil intentat de un clujean împotriva Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Cluj. Reclamantul a cumpărat, în iunie 2013, un autovehicul second-hand fabricat în 2006 şi înmatriculat iniţial în Germania. Pentru a putea înmatricula maşina în România, autorităţile i-au impus clujeanului plata sumei de 5.300 lei (aproximativ 1.193 euro) cu titlu de timbru de mediu, în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 9/2013 emise de Guvernul Ponta.

Cumpărătorul a contestat decizia de impunere a autorităţilor la Tribunalul Cluj iar, după ce instanţa i-a respins solicitarea de restituire a sumei percepute, s-a adresat Curţii de Apel Cluj care, la rândul său, s-a îndreptat pentru clarificări către CJUE. În final, Curtea de Justiţie a UE a decis că timbrul de mediu ridică probleme din două puncte de vedere.

Pe de o parte, este vorba de încurajarea vânzării de vehicule rulate național în detrimentul importurilor de vehicule second-hand din alte state membre, în condițiile în care OUG nr. 9/2013 prevede că sunt scutite de timbrul de mediu vehiculele pentru care s-a plătit una din taxele anterioare (specială, de poluare, respectiv pentru emisii poluante).

Pe de altă parte, este vorba de modalitatea de percepere a timbrului de mediu, în condițiile în care proprietarul unei mașini deja înmatriculate și pentru care nu s-a plătit nicio taxă (fie pentru că autovehiculul a fost înmatriculat anterior datei de 1 ianuarie 2007, fie pentru că statul i-a restituit taxa plătită) poate utiliza mașina fără a achita timbrul de mediu până la vânzarea acesteia. Or, acest fapt crează o discriminare față de proprietarii unui vehicul similar importat dintr-un alt stat membru, care pot utiliza bunul doar timp de 90 de zile înainte de a fi obligați să-l înmatriculeze și, deci, să plătească timbrul de mediu.

Potrivit Hotărârii, “Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că:
– nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru și autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în același stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă;
– se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii”.

„În ceea ce privește repercusiunile economice care pot decurge dintr-o incompatibilitate cu articolul 110 TFUE a regimului de taxare instituit prin OUG nr. 9/2013, guvernul român a prezentat o estimare potrivit căreia restituirea cu dobândă a sumelor percepute cu titlu de taxe pentru înmatricularea vehiculelor s-ar ridica la 6.504.429.857,47 RON (aproximativ 1.448.341.039 de euro). Restituirea unor asemenea sume ar avea drept consecință o creștere cu 0,9% a deficitului bugetar al statului român prevăzut pentru anul 2015, care ar trece de la 1,83% la 2,7% din PIB”, se arată în hotărâre.

sursa: viteze.ro

 


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

Sistemul public de pensii în 2026: ajutor de deces mai mare și noi valori pentru contribuții

Unirea Ziarul

Publicat

în

Sistemul public de pensii în 2026: ajutor de deces mai mare, valoarea punctului de referință la pensie, baza minimă pentru asigurarea socială voluntară Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 a adus modificări importante în sistemul de pensii Casa Națională de Pensii Publice a publicat o serie de precizări privind aplicarea Legii nr. 44/2026 […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Când pică Paștele ortodox și catolic în 2027 și în următorii ani – calendar

Ioana Oprean

Publicat

în

Calendar creștin: Când pică Paștele ortodox 2027 și Paștele catolic 2027. Sărbători de Paște 2027 și în urmatorii ani. Când cade în anul 2028, 2029 Paștele ortodox 2027 este în data de 2 mai, iar Paștele catolic 2027  se sărbătorește în 28 martie. În anul 2027 Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la date […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2026: Cel mai lung post fără durată fixă din ultimii 8 ani. Rânduieli, tradiții și semnificații

Ioana Oprean

Publicat

în

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2026: Cel mai lung post fără durată fixă din ultimii opt ani. Rânduieli, tradiții și semnificații Creștinii ortodocși intră luni, 8 iunie 2026, în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, una dintre cele patru mari perioade de post de peste an. În 2026, postul va dura 21 de zile, […]

Citește mai mult