Curtea Constituțională a României: Articolul care reglementează condițiile detașării judecătorilor și procurorilor, neconstituțional

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că textul de lege care reglementează detașarea judecătorilor și procurorilor este neconstituțional, întrucât nu precizează și condițiile încetării acesteia.

” Plenul Curții a luat în dezbatere, joi, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 58 alin. (l) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor care are următorul conținut: „Consiliul Superior al Magistraturii dispune detașarea judecătorilor și procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanțe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Justiției sau la unitățile subordonate acestuia ori la alte autorități publice, în orice funcții, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituții, precum și la instituții ale Uniunii Europene sau organizații internaționale”, se arată într-un comunicat al CCR.

Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții și a constatat că soluția legislativă, care nu precizează condițiile încetării detașării judecătorilor sau procurorilor, este neconstituțională.

„Curtea a reținut că textul de lege criticat — care reglementează condițiile detașării judecătorilor și procurorilor — nu precizează și condițiile încetării detașării acestora. Ținând de cariera judecătorului sau procurorului, atât condițiile detașării, cât și condițiile încetării acesteia trebuie prevăzute expres în statutul judecătorului sau procurorului. Lipsa unui text expres în cuprinsul art. 58 din Legea nr. 303/2004 care să prevadă condițiile încetării detașării judecătorului sau procurorului conduce la încălcarea dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, deoarece statutul judecătorilor și procurorilor trebuie reglementat prin lege”, arată sursa citată.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția de contencios-administrativ și fiscal.

sursa: agerpres

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI