Rămâi conectat

Curier Județean

Cupa „Moş Crăciun Europa” o bucurie pentru copiii fotbalişti

Publicat

în

Sâmbătă s-a desfăşurat la baza sportivă Drâmbar (Alba Iulia) prima ediţie a Cupei „MOŞ CRĂCIUN EUROPA” la minifotbal pentru copii în vârstă de până la 10 ani. Europa este un brand care se adresează tuturor iubitorilor de fotbal din judeţ cu dorinţa de a transpune această strategie de implicare în sport şi în mod special fotbal, chiar şi la nivel regional.
Este un prim demers care a prins foarte bine, s-a bucurat de un real succes din partea copiilor, micuţi dornici de implicare în fenomen ce au contribuit din plin la reuşită şi din acest motiv acţiunea se va permanentiza în fiecare an.
 Pentru prima ediţie  (sub îndrumarea profesorilor Neluţu Popa şi Vasile Mirel) s-a efectuat o tragere la sorţi în ceea ce priveşte componenţa echipelor, alegându-se această opţiune pentru a exista un echilibru între vârste (2001-2005), prezentându-se copii din Alba Iulia, Sebeş, Zlatna, Cricău, Crăciunelu de Jos. Au rezultat 8 formaţii: Şoriceii Isteţi, Lupii Albaştri, Marmotele Gri, Cercetaşii, Urşii Roşii, Coioţii Argintii, Motanii Albi şi Vulturii Negrii (împărţite în două grupe). În ultimul act s-a impus echipa Motanii Albi, victorie cu 5-0 în faţa formaţiei Lupii Albaştrii. Lotul echipei câştigătoare a fost format din Adi Nenulescu (Crăciunelu de Jos), Andrei Moldovan (Alba Iulia), Marius Miclea (Cricău), Mihai Chifor (Zlatna) şi Paul Dani (Crăciunelu de Jos) – ultimul un copil extrem de talentat ce a cucerit şi titlul de golgheter al acestei ediţii.
Moş Crăciun împreună cu colaboratorii, Crăciuniţa şi Spiriduşul au înmânat diplome, şi în plus pentru locul întâi – câte un set de echipament de joc  şi dulciuri; pentru locul doi – câte o minge de fotbal plus dulciuri; pentru locul 3 echipa Coioţii Argintii – cate o căciulă sport plus dulciuri. Un pemiu special a fost acordat golgeterului Paul Dani – ce a constat într-o minge de fotbal. Toti ceilalţi copii participanţi au primit de la Moş Crăciun diplome şi dulciuri.

Dan HENEGAR
Liviu COACĂZĂ, CS Europa Alba Iulia
Foto Laurenţiu CERNAT

Publicitate

Curier Județean

ITM Alba: Amenzi de 12.500 de lei și zeci de avertismente, în perioada 22-26 noiembrie 2021. Ce deficiențe au găsit inspectorii

Publicat

în

ITM Alba: Amenzi de 12.500 de lei și zeci de avertismente, în perioada 22-26 noiembrie 2021. Ce deficiențe au găsit inspectorii

Prin Programul cadru de acţiuni al I.T.M. Alba pentru anul 2021, aprobat de către conducerea Inspecţiei Muncii, s-a stabilit că unul dintre obiectivele prioritare ale activităţii inspectoratului îl reprezintă combaterea muncii nedeclarate, în vederea descurajării şi a diminuării acestui fenomen care, în fapt, reprezintă tot o formă de evaziune fiscală.

Activitatea zilnică  a  inspectorilor de muncă a vizat, cu prioritate, sancţionarea muncii nedeclarate, rezultatele controalelor efectuate fiind comunicate, zilnic, către Inspecţia Muncii.

Rezultatele obţinute la nivelul judeţului Alba, în perioada 22. – 26.11.2021, în  activitatea de control, sunt redate mai jos.

Electrica Furnizare Discount

În domeniul relaţiilor de muncă:

Total unităţi controlate:   41

Numar de salariați ai angajatorilor controlați: 691

                  Din care – femei :    381

Număr deficienţe constatate:      84

          Nr. sancţiuni aplicate angajatorilor : 5

Din care :     –   2 avertisment ;

  • 3 amenzi in valoare de 8.500 lei.

       Principalele deficienţe constatate în controale :

  • neplata orelor suplimentare și neacordarea concediilor legale de odihnă, anuale;
  • neacordarea repausului săptămânal și a sporului aferent;
  • neconducerea corectă a evidenţei timpului lucrat;

În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:

Nr. total unităţi controlate:    39

Număr deficienţe constatate: 52

Număr de măsuri dispuse  :     52

Angajatori sancționați:            20

Nr. sancţiuni aplicate: –   21

                                   –   20  avertismente;

                                   –     1  amenda de 4.000 lei.

Nr.evenimente in curs de cercetare : 3

          Principalele deficienţe stabilite în controale :

  • Lipsa fișelor de aptitudini eliberate în urma examinării medicale la angajare și/sau periodică a lucrătorilor.
  • Lipsa evaluarii riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru activitățile desfășurate.
  • Lipsa autorizării inițiale și a verificărilor periodice a echipamentelor tehnice supuse reglementărilor ISCIR.
  • Lipsa instruirii periodice a lucrătorilor.
  • Organizarea necorespunzătoare a activității la nivelul unităților, conform noilor reglementari din H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.
  • Lipsa instrucțiunilor proprii de securitate a muncii pentru activitățile desfășurate.
  • Desfășurarea activității fără efectuarea examenului medical la angajare și/sau periodic a lucrătorilor.

Citește mai mult

Curier Județean

Ce înseamnă Ardeal, zona la care râvnesc ungurii. Cuvinte și expresii ardelenești neînțelese de ceilalți români

Publicat

în

Ce înseamnă Ardeal, zona la care râvnesc ungurii. Cuvinte și expresii ardelenești neînțelese de ceilalți români

România e cuprinsă de peisaje care mai de care mai frumoase, care au reușit de-a lungul anilor să atragă mulți stărini. Cu toate astea, „bătălia” pe priveliști rămâne acasă, unde românii încep ușor să învețe și să simtă cu adevărat locurile din care ne tragem. Ce înseamnă Ardeal și de unde a pornit denumirea?

Ardeal: De unde a pornit denimirea regiunii?

Țara noastră a fost redescoperită de cei care o ocupă de ani buni tocmai datorită pandemiei. Din cauza măsurilor impuse de oficiali în contextul crizei sanitare, românii au luat la pas România pe cât le-a permis situați. Mulți dintre ei au ales ca atunci când a fost timp liber să nu plece dincolo de meleaguri, ci să rămână acasă. Acum, însă, pericolul e dublu, așa că nu e sugerată călătoria și întâlnirea în grupuri mari. Totuși, chiar și din cei care au vizitat frumosul Ardeal sunt câțiva care nu știu de unde a pornit denumirea regiunii. Aceasta e o zonă istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, în trecut făcând parte din Dacia, dar și din Imperiul Roman, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac și face astăzi parte din România. Transilvania cuprinde 10 județe: Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureș, Sălaj și Sibiu.

De unde vine denumirea?

Ardeal vine din maghiarul „erdely”, care se traduce cu „dincolo de pădure”. Formele au derivat de-a lungul timpului de la: Erdeulu, Erdeuele, Erdeuel, Herdeuel, Erdevel și Erdul (1200), în vremea în care biligvismul maghiarilor se răspândise deja. Forma Erdely a apărut după anii 1400. Specialiștii consideră că toponimul Ardeal este vechi, românesc, moștenit din geto-dacă, la bază având o origine proto-indo-europeană cu o vechime de 7.000 de ani.

Electrica Furnizare Discount

Cuvinte și expresii din Ardeal, neînțelese de ceilalți români. Ce înseamnă să fii ”beteag”, ”bolund” sau ”drojder”

Nu de puţine ori, deși vorbesc aceeași limbă, ardelenii nu reuşesc să se facă înţeleşi nici în sudul ţării şi nici în Moldova deoarece cuvinte precum „bolund”, „găluşte”, ”drojder” sau ”jinars” ridică sprâncenele oltenilor şi moldovenilor deopotrivă.

„Convieţuirea, de-a lungul veacurilor, dintre români şi maghiari a dus, în mod firesc, la influenţe recproce dintre limbile lor, iar Transilvania a fost cu precădere locul de contact şi de interferenţe. Poate chiar de bilingvism. Istoria românilor nu poate diminua, ocoli sau ignora interacţiunea lingvistică-culturală româno-maghiară. S-au făcut şi unele «calcule» aritmetice: ar fi 195 de cuvinte de uz comun de origine maghiară din 2900 de cuvinte regionale”, nota într-unul din studiile sale lingvistul Alexandru Niculescu.

20 de termeni şi expresii folosite în Ardeal, însă necunoscute de restul românilor:

-A se zbici – înseamnă a se usca şi este un regionalism folosit pe Valea Someşului.

-Coleşă – aşa numesc ardelenii mâncarea naţională, mămăliga.

-Beteag – regionalism folosit pe Valea Someşului, care înseamnă „bolnav”.

-Bolund – aşa numesc ardelenii „nebunii”, nu în sensul medical al cuvântului însă.

-Copârşeu – înseamnă în grai ardelenesc sicriu sau coşciug.

-Drojder – aşa sunt numiţi beţivii sau alcoolicii.

-Găluşte – sarmale.

-Horinca sau jinarsul

– ţuica e atât de populară în Ardeal, încât are mai multe denumiri.

-Mintenaş – atunci când un ardelean îţi spune „mintenaş” înseamnă că se grăbeşte, acesta fiind sinonimul ardelenesc al cuvântului „imediat”.

-Nădragi – pantaloni .

Citește mai mult

Curier Județean

CERTIFICATUL VERDE în BISERICĂ. Purtător de cuvânt BOR: „Accesul într-un spațiu sacru nu poate fi condiționat!”

Publicat

în

CERTIFICATUL VERDE în BISERICĂ. Purtător de cuvânt BOR: „Accesul într-un spațiu sacru nu poate fi condiționat!”

Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, susține că accesul în biserică nu poate fi condiționat de certificatul verde.

„Certificatul verde este un document care are o rațiune intrinsecă de convingere, nu de constrângere. Cine alege în mod rațional și informat să asculte sfatul medicilor specialiști și să se vaccineze, beneficiază, temporar, de niște avantaje oferite de certificatul verde în anumite spații (comerciale sau de divertisment) aglomerate. Acest document nu este și nu poate deveni însă restrictiv pentru accesul în spații ce oferă produse sau servicii vitale, așa cum este cazul magazinelor alimentare, farmaciilor, spitalelor sau bisericilor.

Electrica Furnizare Discount

Accesul într-un spațiu sacru, unul al ordinii și decenței prin excelență, pentru a te ruga, adică pentru a-ți manifesta concret fundamentala libertate religioasă, nu poate fi condiționat, inclusiv din rațiuni practice, nu doar morale, de un document menit să introducă contextual un plus de protecție și ordine în spații care chiar au nevoie de acesta.

Cultele religioase sunt cele care nu doar au pledat, dar au și respectat și vor respecta exemplar măsurile de prevenție recomandate de autoritățile medicale, deci tot ele se vor îngriji responsabil ca membrii lor să rămână repere de civism și implicare în protejarea sănătății aproapelui. E datoria lor morală și spirituală.

Persoanele din rândul clerului care sfidează necesarele măsuri de protecție sanitară și incită public la discreditarea unui act medical, la banalizarea gravității bolii și a consecințelor pandemiei, nu doar că nu reprezintă poziția Bisericii din care fac parte, ci se și autodiscreditează moral în societate. Exemplele triste, dezavuate și sancționate de Biserică, ale acestor persoane au fost și vor rămâne, din fericire, minoritare.

Libertatea religioasă, care, ca orice libertate responsabilă, presupune ordine, nu dezordine, este un drept fundamental al omului. Statul trebuie să ia înțelept în considerare toate precauțiile care sunt cuprinse în legislația națională și internațională cu privire la restricționarea libertății religioase, cultivând și promovând astfel, în dialog și parteneriat cu cultele religioase, esențiala pace socială în comunitate. Avem o enormă nevoie de ea”, a spus Vasile Bănescu.

Context

Declarația lui Bănescu a fost făcută după întâlnirea premierului României cu reprezentanții cultelor religioase. Guvernul susţine şi promovează libertatea religioasă prin participarea la activităţile religioase în condiţii de siguranţă sanitară şi respect reciproc, a transmis, joi, Executivul într-un comunicat, după întâlnirea premierului Nicolae Ciucă cu reprezentanţii cultelor religioase din România, arată Agerpres.

Prim-ministrul a făcut un apel la unitate şi coeziune pentru protejarea sănătăţii şi vieţii cetăţenilor şi a transmis că la nivelul Executivului vor fi preluate mesajele şi propunerile reprezentanţilor cultelor religioase, inclusiv cele privind sprijinirea financiară legată de construirea şi repararea lăcaşurilor de cult şi a salarizării personalului de cult, precizează sursa citată. „Autorităţile guvernamentale şi societatea civilă, în care cultele religioase reprezintă un pilon de stabilitate, urmăresc binele oamenilor. Guvernul susţine şi promovează libertatea religioasă, prin participarea la activităţile religioase în condiţii de siguranţă sanitară şi respect reciproc. Aplicarea măsurilor de protecţie sanitară şi vaccinarea sunt soluţii sigure şi eficiente pentru protejarea sănătăţii cetăţenilor şi combaterea crizei COVID-19. Fac apel la unitate şi coeziune şi vă rog să vă alăturaţi eforturilor guvernamentale care au în centru protejarea sănătăţii şi vieţii cetăţenilor. Oamenii au nevoie de încredere şi speranţă, iar contribuţia cultelor religioase este esenţială în această perioadă”, a afirmat prim-ministrul Ciucă, conform sursei citate.

Grecia a impus certificat în biserică

Grecia a introdus noi restricţii, printre care și obligarea credincioşilor de a prezenta un test COVID negativ pentru a putea participa la slujbe în biserici, după o creştere a numărului de cazuri de coronavirus în ultimele săptămâni.

Statul elen a introdus noi restricții persoanelor nevaccinate interzicându-li-se accesul în spaţii interioare, inclusiv în restaurante, cinematografe, muzee şi săli de sport, chiar dacă prezintă un test negativ pentru coronavirus.

În cazul bisericilor credincioşii care participă la slujbe trebuie să prezinte un test negativ.

„(Această măsură este) pentru a ne proteja pe noi înşine şi pe oameni”, a declarat părintele Christos, preot la Biserica Sfântul Spiridon din oraşul Pireu, potrivit Reuters.

sursa: stiripesurse.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare