Femeile însărcinate ar putea avea dreptul la însoţitor în spital pe durata naşterii și până la externare – Proiect

Femeile însărcinate ar putea avea dreptul la însoţitor în spital pe durata naşterii și până la externare – Proiect

Un proiect de lege, care ar putea schimba semnificativ condițiile din maternitățile din România și care a fost depus în Parlament de senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu, prevede garantarea dreptului femeilor însărcinate de a fi însoțite în timpul travaliului și nașterii, dar și introducerea unor măsuri clare pentru protejarea demnității și intimității acestora.

Proiectul completează Legea drepturilor pacientului cu prevederi extrem de importante, care vor proteja femeile însărcinate pe perioada în care sunt internate, precizează un comunicat al USR, potrivit Agerpres.

Potrivit propunerii legislative, vor fi introduse prevederi explicite în Legea nr. 46/2003, astfel încât în perioada în care se desfăşoară travaliul şi naşterea – momente considerate de iniţiatoare ca fiind de o vulnerabilitate fizică şi psihică excepţională – să fie garantat dreptul femeilor la demnitate şi intimitate.

Femeia însărcinată are dreptul la respectarea demnităţii, intimităţii şi vieţii private pe tot parcursul sarcinii, travaliului, naşterii şi până la externare, se arată în proiect.

„În urma numeroaselor discuţii pe care le-am avut cu femei din România care au trecut prin experienţe traumatizante în timpul naşterii şi la finalul dezbaterii la care au participat medici şi paciente, am ajuns la concluzia fermă că există nevoia unei protecţii sporite a femeilor însărcinate înainte şi în timpul naşterii, pentru a le fi asigurată demnitatea, intimitatea şi viaţa privată pe toată perioada internării”, a declarat Ruxandra Cibu Deaconu, conform sursei citate.

De asemenea, proiectul mai prevede dreptul femeilor însărcinate de a beneficia de un însoţitor ales pe perioada internării.

„Femeia însărcinată are dreptul de a fi însoţită, la cerere, de o persoană aleasă de aceasta, pe tot parcursul travaliului, naşterii şi transferului intrainstituţional”, conform actului normativ.

Exercitarea acestui drept se va face „cu respectarea normelor de igienă, epidemiologice şi de siguranţă medicală”.

„Dreptul la însoţitor în sala de naşteri este recunoscut şi reglementat în numeroase state membre ale Uniunii Europene”, mai precizează USR.

Înainte de elaborarea proiectului de lege, Ruxandra Cibu Deaconu a organizat o dezbatere pe tema violenţei obstetrice.

„Este timpul să eliminăm din maternităţi toate practicile considerate nedemne pentru femei, în secolul în care trăim. Din păcate, România se numără printre ultimele ţări europene care nu garantează explicit drepturile femeilor pe perioada naşterii. Este trist, dar odată cu adoptarea acestui proiect de lege vom pune viaţa şi demnitatea viitoarelor mame pe primul loc”, a afirmat aceasta.

Ea a menţionat că „absenţa unui cadru normativ explicit generează, în practică, o situaţie paradoxală: unităţi sanitare cu profil matern pot impune, prin regulamente interne, restricţii absolute privind prezenţa însoţitorului şi pot desfăşura travaliul în saloane comune, fără separare auditivă sau vizuală adecvată, fără ca aceste practici să fie supuse unui test de proporţionalitate faţă de drepturile fundamentale ale pacientei”.

„Aceste completări ale Legii drepturilor pacienţilor sunt în măsură să crească încrederea în sistemul medical în rândul femeilor care doresc să devină mame, să contribuie la creşterea natalităţii în România şi să reducă simţitor numărul cazurilor de naşteri care au produs traume semnificative mamelor, uneori cu efecte grave pentru toată viaţa”, a subliniat Ruxandra Cibu Deaconu.

Potrivit proiectului depus la Senat, „unităţile sanitare publice şi private au obligaţia de a asigura condiţii minime pentru protejarea intimităţii femeii însărcinate”.

„Aceste condiţii includ, după caz, asigurarea unor măsuri adecvate de protecţie a intimităţii, prin soluţii organizatorice şi/sau tehnice corespunzătoare. Lipsa resurselor materiale sau modul de organizare a unităţi sanitare nu pot constitui, în sine, un motiv pentru restrângerea acestui drept, în lipsa unor motive obiective, justificate medical sau epidemiologic”, se arată în document.

Senatul este primul for sesizat, Camera Deputaţilor este decizională.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI