Cu 0 voturi pro şi 218 împotrivã guvernul Boc rămâne în funcţie

Ieri seară soarta moţiunii de cenzură „Moţiunea României populare. Moţiunea populară” a fost pecetluită. În ciuda mitingului de protest care a însoţit pe tot parcursul zilei dezbaterile şi votul din Parlament în speranţa influenţării parlamentarilor Coaliţiei, Guvernul Boc rămâne pe loc. Pentru ca moţiunea de cenzură (a cincea cu care se confruntă Emil Boc) să treacă ar fi fost nevoie de votul a 236 de parlamentari, dar în favoarea ei s-au pronunţat doar 218, iar unul s-a abţinut. Diferenţa de 18 voturi este mai mare decât cea de la moţiunea de cenzură precedentă, când Opoziţiei i-au lipsit doar 8 voturi pentru a reuşi schimbarea guvernului. Rezultatul, previzibil de altfel, este o demonstraţie clară că „frica păzeşte pepenii”. Oricât de neonorantă este metoda prin care Coaliţia de la Putere a reuşit să se menţină, ea s-a dovedit extrem de eficientă şi oricum, în politică, „onoare” este un termen lipsit de conţinut, un termen folosit de învinşi pentru a-şi mai atenua supărarea. Senatorii şi deputaţii PDL, UDMR, UNPR au fost pur şi simplu ţintuiţi în bănci, ei participând la dezbaterea moţiunii dar nevotând. Deputaţii minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară au ieşit de-a dreptul din sală, după ce au anunţat că este pentru ultima dată când mai susţin Guvernul Boc. De parcă asta-i încălzeşte cu ceva pe cei care sperau să-l vadă pe Boc strângându-şi lucrurile de la palatul Victoria. Astfel s-a creat situaţia absurdă a menţinerii unui guvern care nu a primit niciun vot „pentru”, dar România este ţara tuturor posibilităţilor (politice, că celelalte sunt tot mai puţine!)
Milioanele de români care şi-au pus speranţa într-un rezultat pozitiv sunt dezamăgiţi încă o dată dar, mai grav, şi-au pierdut încrederea în forţa Opoziţiei. E drept că la asta a contribuit din plin Opoziţia însăşi prin prea desele neînţelegeri fie în ceea ce priveşte metoda de luptă, fie în ceea ce priveşte ce va urma după o eventuală îndepărtare de la Putere a lui Emil Boc.
Revenind la moţiunea de cenzură proaspăt respinsă, să spunem că rezultatul ei deschide calea unor noi jocuri şi strategii politice. Astăzi guvernul a fi trebuit să-şi asume răspunderea pe Legea Educaţiei în varianta dorită de UDMR (care tocmai de aceea a susţinut guvernul), dacă o va face, deşi Curtea Constituţională nu s-a pronunţat ieri (la termen) asupra contestaţiei depusă de PSD şi care contesta tocmai această asumare, atunci Opoziţia are prilejul de a depune o nouă moţiune de cenzură. Ce va fi vom vedea, dar rămânem cu imaginea lui Emil Boc aproape ascuns vederii de mulţimea dosarelor conţinând semnăturile celor care doresc să-l vadă plecat. Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI