Costurile anuale ale datoriei publice: Ce înseamnă acestea pentru România, aflată într-un top nedorit

Costurile anuale ale datoriei publice: Ce înseamnă acestea pentru România, aflată într-un top nedorit

România se clasează pe locul cinci în Uniunea Europeană în ceea ce privește costurile anuale ale datoriei publice, având un serviciu anual al acesteia de 4,5 miliarde de euro.

Aceasta este o sumă semnificativă, situând țara în topul statelor membre ale UE, cu Ungaria ocupând prima poziție în această ierarhie în anul 2022, urmată de Italia, Grecia, Spania și Polonia, înaintea României.

Serviciul datoriei publice reflectă capacitatea unui debitor de a-și îndeplini obligațiile la scadență, măsurată în număr de zile de întârziere la plata datoriei. În context, PIB-ul României pentru anul 2022 a fost de 1.400 de miliarde de lei, iar 1,6% din acest total reprezintă aproximativ 4,5 miliarde de euro, la un curs valutar de aproximativ 5 lei pentru un euro.

Potrivit Legii datoriei publice, serviciul datoriei include totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane și alte costuri asociate împrumuturilor, conform acordurilor sau contractelor de împrumut, la o anumită dată sau pe o perioadă determinată.

În privința viitorului, anul 2025 poate reprezenta un moment de cotitură în consolidarea bugetară, cu perspective de implementare a unor noi măsuri fiscale și bugetare. Adoptarea noii legi a pensiilor, parte integrantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și susținută de o analiză de fundamentare realizată de Banca Mondială, are ca scop corectarea inechităților în sistemul public de pensii și asigurarea sustenabilității acestuia pe termen lung. Cu toate acestea, există provocări legate de impactul bugetar imediat și pe termen mediu, dat fiind contextul complex al execuției bugetare în 2023.

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, subliniază importanța menținerii sub control a datoriei publice și asigurarea unei finanțări fără probleme pe piețele financiare. În acest sens, ajustarea bugetară către un deficit de 3% din PIB în anii următori este esențială pentru a respecta cerințele privind ieșirea din procedura de deficit excesiv în care se află Româ

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News