Coordonatele dezvoltării proiectului Alba Iulia – 2020, Capitală Culturală Europeană

Tradiție, inventivitate, muncă și câștig pentru societate

• Un proiect care poate asigura circa 4-5.000 de noi locuri de muncă pentru tineri

În anul 2020, România va fi în postura de a desemna Capitala Culturală Europeană, a doua oară după anul 2007, când acest titlu a fost deținut de către municipiul Sibiu. Conform procedurilor de selecție europene, stabilite pentru titlurile începând cu anul 2013, Guvernele țărilor gazdă vor putea prezenta candidaturi pentru unul sau mai multe orașe, cu cel puțin 4 ani în avans față de data stabilită pentru intrarea în vigoare a titlului. Astfel, autoritățile din țara gazdă trebui să lanseze cererile de aplicații, cu 6 ani înainte de data intrării în vigoare. Cu alte cuvinte, dacă un oraș dorește să devină Capitală Culturală Europeană în anul 2020, trebuie să-și stabilească opțiunea de candidatură încă din anul 2014. Cu cât mai repede, cu atât mai bine!

Propunerea abordării cu seriozitate şi valoare morală a accederii municipiului Alba Iulia la statutul de Capitală Culturală Europeană în anul 2020, pornind de la expunerea de motive a acestei iniţiative şi până la creionarea cadrului necesar atingerii unui astfel de obiectiv, nu poate decât să onoreze cetățenii acestui oraș multimilenar. Este momentul acceptării consensului politico-administrativ pentru afirmarea identităţii viitoare a oraşului nostru.

Alba Iulia este un oraș aflat în plin proces de modernizare și are nevoie de o abordare constructivă, cel puțin pe termen mediu, pentru punerea în valoare a investițiilor masive, din ultima perioadă, realizate cu fonduri publice europene și autohtone. Aici s-au atras în ultimii ani și se vor investi până în 2014, sume totale de peste 100 milioane euro, fonduri care trebuie să genereze, în primul rând, bunăstare socială și să pună bazele creării unei identități europene unice. Alba Iulia are deja un statut unic, deoarece dispune de un patrimoniu istoric imens, care poate da o nouă dimensiune actului cultural, sau dezvoltării turismului în acest domeniu. Oraşul acesta are un trecut foarte bogat care poate fi orientat către noi orizonturi.

Existenţa Planului Integrat de Dezvoltare Urbană trebuie să confirme strategia de conservare și valorificare optimă a patrimoniului istoric şi cultural. Acum este momentul, mai mult ca oricând, ca investițiile realizate și resursele umane de certă valoare ale orașului – și ale întregului județ, până la urmă – să fie concentrate într-un proiect, e drept, ambițios, dar realizabil. Alba Iulia are șansa de a pune în valoare, prin îmbinarea modernismului și a tradițiilor sale formidabile, un nou concept, apropiat industriei creative europene. Arhitectura și regenerarea urbană, prin design și artă, vor putea completa oferta tradițională a artelor spectacolelor, a filmului și fotografiei, totul raportat la meșteșugurile tradiționale, la monumentele noastre deosebite și la potențialul turistic pe care îl avem. Practic, responsabilitatea intrării în cursa pentru primirea titlului de Capitală Culturală Europeană, presupune mai mult decât simple acțiuni bifate anual, implicând creativitate artistică, conlucrare,voință politică și administrativă. Grupul de inițiativă nu se poate disocia de administrație, așa cum nici edilii nu-și pot stabili strategia fără deschiderea către media, către spațiul virtual  și către creativitatea științifică. Alba Iulia are, printr-un proiect de acest gen, oportunitatea de a pune în mișcare un sector economic foarte dinamic la nivel european, respectiv cel al industriei creative, care asigură 2,6% din Produsul Intern Brut al uniunii Europene și care oferă locuri de muncă pentru mai mult de 5 milioane de persoane.

Aceasta este miza pentru Alba Iulia. Crearea de surse de venit sigure și stabile în timp. Crearea de circa 4-5.000 de noi locuri de muncă. Valorificarea cunoștințelor tinerilor specializați în domenii tangente actului cultural și legate de economia turismului. Este nevoie să se încurajeze încă investițiile în domeniul culturii și turismului; este nevoie de o promovare intensă la nivel regional și național a ofertei de care dispunem acum, dar și a celei viitoare; este nevoie de participarea la proiecte de mare anvergură europeană. În aceste condiții, criza locală a locurilor de muncă poate fi depășită, prin angajarea tinerilor în sectoare economice moderne și flexibile. Spre exemplu, în anul 2007, în Sibiu au fost derulate proiecte de peste 13,4 milioane euro, prin mai mult de 350 de proiecte și acțiuni punctuale. Câștigul sibienilor a fost imens. Orașul a devenit cel mai cunoscut din țară, după București, și-a schimbat fața, fiind un pol de dezvoltare de mare importanță regională, și a captat atenția întregii Europe. Aproape un 800.000 de turiști au vizitat Sibiul într-un singur an, de peste trei ori mai mult decât în 2005. Activitatea operatorilor culturali și de turism în Sibiu continuă și azi cu succes, orașul fiind mai vizitat decât multe alte localități cu mai multe resurse și oportunități. Iar acest lucru se traduce și în nivelul de trai, salariile sibienilor fiind printre cele mai mari din țară.

Înscrierea municipiului Alba Iulia în proiectul 2020 – Capitală Culturală Europeană, obligă adoptarea unui program coerent de dezvoltare, cel puțin pe termen mediu. De asemenea, este necesară stabilirea unor concepte de punere în valoare a resurselor de care dispunem și de stabilire a priorităților investiționale punctuale. Sunt necesare noi proiecte care să ofere motive certe pentru un verdict pozitiv celor ce vor decide şansa de a deveni capitală culturală. Pe de altă parte, aceste noi proiecte pot implica și o mare parte a județului, deoarece bogăția multiculturală și tradițiile istorice din zone ca Aiud, Blaj sau Sebeș vor completa zestrea cu care Alba Iulia intră în circuitul cultural european. Europa așteaptă de a comunitățile locale implicare și determinare pentru dezvoltare durabilă, iar faptul că mai multe zone se pot asocia, alături de un oraș, pentru a-și îngemăna oferta culturală, nu poate decât să fie benefic pentru județul Alba.

Municipalitățile, numai împreună cu partenerii şi cu girul cetățenilor, pot pregăti infrastructura urbană, în timp ce, prin parteneriate viabile trebuie realizate instituții de cultură, săli de teatru și spectacole, spații potrivite industriilor culturale, care să atragă și să mobilizeze tinerii și cât mai mulți cetățeni în susținerea acestei inițiative. Nu trebuie neglijate nici investițiile în structurile de primire turistică, sau în creșterea calității serviciilor de profil. Un astfel de proiect nu poate fi dus la bun sfârșit decât cu şi pentru cetăţenii Alba Iuliei și din județul Alba, pentru a deschide noi perspective viitorului nostru, ca oraș european. Iniţierea dialogurilor cu personalităţile marcante ale vieţii culturale naţionale, va putea certifica posibilitatea ca Alba Iulia să devină capitală culturală.

Iniţiatorii acestui demers au o responsabilitate majoră: de a demonstra că propunerea lor este sustenabilă și că deschiderea spre comunitate poate valida, prin rezultate palbabile, precum crearea și îmbunătățirea locurilor de muncă valoroase, toate proiectele utile municipiului Alba Iulia. Iar, după anul 2020, când acest oraș și-ar putea afirma nu numai statutul de Capitală de suflet a românilor, ci și a Culturii europene, vom putea vorbi despre adevărata dezvoltare urbană, în folosul tuturor locuitorilor.

Simion Crețu,

Director general ADR Centru

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI