Continuă procesul pentru aurul de la Roșia Montană. Întrebări pentru Gabriel Resources şi Statul Român de la Tribunalul Băncii Mondiale

Continuă procesul care se derulează la Tribunalul internaţional de soluţionare a litigiilor din cadrul Băncii Mondiale (ICSID), cu sediul la Washington (SUA), prin care compania Gabriel Resources solicită Statului Român daune de miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier de la Roşia Montană.

Părţile implicate trebuie să răspundă la o serie de întrebări puse de membrii completului de judecată care ar trebui să lămurească câteva dintre problemele identificate de către judecători. Gabriel Resources are ca termen de răspuns data de 10 aprilie 2020, în timp ce Statul Român va trebui să formuleze răspunsuri până în 11 mai 2020.

Partea română a solicitat anterior ca fiecare răspuns să cuprindă maximum o pagină, dar avocaţii companiei miniere s-au opus. În final, Tribunalul a decis că răspunsurile trebuie să aibă, în total, maximum 120 de pagini. Această etapă urmează audierilor care s-au desfăşurat la Washington în prima decadă a lunii decembrie 2019.

Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), solicită Statului Român despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni), acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor încheiate cu Canada şi Marea Britanie. Astfel, compania privată este întrebată la ce moment a fost realizată aşa-zisa încălcare de cater România a tratatelor bilaterale cu cele două ţări şi ce măsură precisă a avut drept rezultat presupusa încălcare pentru fiecare cerere.

”Ar trebui să fie cuantificate pierderile pretinse ale reclamanţilor (Gabriel Resources – n.r.) la data la care se presupune că a avut loc fiecare încălcare? Dacă nu, care este momentul în care pretinsele pierderi ale reclamanţilor au avut relevanţă pentru stabilirea răspunderii pentru o încălcare a fiecărei creanţe?”, este o altă întrebare a judecătorilor care vor decide în legătură cu litigiul dintre cele două părţi. De asemenea, aceştia sunt interesaţi în ce măsură opinia publică şi impactul acesteia asupra situaţiei politice din România ar trebui luate în considerare în evaluarea răspunderii şi a daunelor solicitate.

Întrebarea are legătură cu faptul că partea română a invocat în apărare protestele mari organizate în perioada 2012-2013 de către grupuri civice din ţară, care au contat semnificativ în evoluţia ulterioară a procedurilor de avizare a proiectului minier. Avocaţii Gabriel Resources au precizat că autorităţile române nu ar fi trebuit să se lase influenţate de proteste, în timp ce apărătorii României au concluzionat că un un astfel de proiect de investiţii nu poate exista în condiţiile unei situaţii sociale care stătea să expodeze.

”Reclamanţii susţin că procesul care a dus la prezentarea unui proiect de lege Parlamentului în august 2013 şi respingerea ulterioară a acestuia de către Parlament a fost o încălcare independentă a tratatului relevantă sau un element al unui comportament mai larg? A existat vreo încălcare a legislaţiei române în procesul care a dus la depunerea proiectului de lege şi la respingerea finală a acestuia de către Parlament?”, a mai întrebat completul de judecată de la Washington. Este vorba despre un proiect de lege iniţiat de Guvernul condus de Victor Ponta în august 2013 care, dacă era aprobat de Parlament, ar fi determinat demararea proiectului minier. În final, proiectul de lege a fost respins.

Statul român este reprezentat în acest moment în litigiul cu Gabriel Resources de către consorţiul format din casa elveţiană de avocatură Lalive din Geneva şi firma românească Leaua şi Asociaţii. De cealaltă parte, acţionarul majoritar al RMGC se bazează pe americanii de la White&Case şi pe românii de la Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI