Consultarea publică, un factor de implicare în viaţa comunităţii, e puţin uzitată în România

Printr-o conferinţă de presă organizată la Universitatea  „1 Decembrie 1918”, Academia de Advocacy a prezentat rezultatele Cercetării „M-am decis să mă implic”, România 2015. Ea a fost efectuată prin Proiectul „Campaniile Coaliţiei 52 – Conştientizare, Monitorizare, Consolidare, Influenţare” şi a avut ca temă consultarea publică a cetăţenilor cu prilejul adoptării de acte normative de către autorităţile centrale şi locale. Concluziile trase în urma acestei acţiuni cu caracter sociologic au fost prezentate de Claudiu Ştefani şi Petru Făgăraş – membri în Corpul Profesioniştilor în Lobby din România.

Din afirmaţiile lor a rezultat că printr-o platformă on-line cetăţenii au putut adresa, între lunile februarie – octombrie 2015, instituţiilor publice un set de 7 întrebări cu privire la aplicarea Legii 52/2003 (privind transparenţa decizională în administraţia publică din România). În total au fost trimise 846 de solicitări de informaţii către 17 ministere şi 109 primării. În 55% din cazuri s-au primit răspunsuri la ele în 10 zile lucrătoare, în 5% din cazuri după expirarea termenului anterior, iar în 40% din cazuri nu s-a răspuns deloc. În două cazuri s-au primit răspunsuri într-o perioadă mai mare de 30 de zile lucrătoare (termenul maxim prevăzut legal).

Printre scrisorile de răspuns 28 nu conţineau informaţiile solicitate. Statistica a evidenţiat că ponderea răspunsurilor primite în termen de la ministere e mult inferioară celor primite de la primării. S-a ţinut, de asemenea, o evidenţă a proiectelor de acte normative adoptate, ele ajungând la 5.748 din care 366 la nivelul ministerelor şi 5.382 la nivelul primăriilor. Ministerele au pus în consultare 287 de proiecte (78%), în timp ce primăriile 1.609 proiecte (doar 30%). Regiunea Centru (din care face parte şi judeţul nostru) e lider cu 1.317 proiecte de acte normative adoptate, dintre ele fiind supuse consultării publice doar 265 (20%). Ministerul Finanţelor Publice a supus consultării publice toate cele 64 de proiecte adoptate, la polul opus aflându-se Ministerul Fondurilor Europene (doar 5 din 24).

Interesant e că într-o proporţie covârşitoare punerea în dezbatere publică a actelor normative s-a realizat la iniţiativa instituţiilor publice, nu a cetăţenilor, care şi-au manifestat foarte puţin interesul în acest sens.

În Alba cele două instituţii „căzute sub lupa transparenţei decizionale” au fost Consiliul Judeţean şi Primăria municipiului Alba Iulia. În luna anterioară ele au primit din partea cetăţenilor 28 de solicitări, 20 fiind soluţionate în termen de 10 zile, 7 au rămas nesoluţionate, iar una a fost soluţionată între a 10-a şi a 30-a zi. S-au adoptat 308 proiecte de acte normative, 26 fiind supuse dezbaterii publice şi doar două au fost modificate ulterior consultărilor publice.
Sintetizând, cetăţenii interacţionează puţin cu instituţiile publice când e vorba să-şi spună punctul de vedere vis-a-vis de actele normative. Asta denotă o marjă mică de încredere în instituţii, lucru ce ar trebui schimbat. Societatea civilă trebuie să utilizeze pe viitor într-o proporţie mai mare consultarea publică, iar instituţiile s-ar cuveni să fie mai deschise către cetăţeni. Ar fi un câştig pentru ambele părţi.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI