Consiliul Elevilor critică blocajul din Educație: ,,Un minister lăsat fără conducere timp de aproape o lună, apoi preluat în extremis de către premier, reprezintă un semnal de alarmă”

Consiliul Elevilor critică blocajul din Educație: ,,Un minister lăsat fără conducere timp de aproape o lună, apoi preluat în extremis de către premier, reprezintă un semnal de alarmă”

Consiliul Național al Elevilor semnalează lipsa unei conduceri ferme la Ministerul Educației, la câteva zile după preluarea interimară a portofoliului de către premierul Ilie Bolojan.

Reprezentanții elevilor susțin că această situație reflectă o evitare politică a domeniului educației și solicită o întâlnire de urgență cu prim-ministrul.

Criticile pe care le-a invocat Consiliul Național al Elevilor

,,Cum a ajuns funcția de ministru al educației cel mai nedorit post din România?” este titlul documentului transmis de Consiliul Național al Elevilor, în care critică situația din educație.

,,Consiliul Național al Elevilor constată, cu ironie amară, că la mai bine de 20 de zile de la eliberarea fotoliului de ministru al educației și cercetării, singura soluție identificată pentru asigurarea conducerii a fost preluarea interimatului de către Prim-ministrul României. Faptul că nicio persoană nu și-a asumat preluarea funcției de ministru al Educației și Cercetării relevă o realitate alarmantă – educația este percepută ca un portofoliu riscant, evitat din cauza presiunilor politice și a măsurilor restrictive ce urmează să fie impuse”, scrie în document.

Cei care au redactat poziția sunt de părere că ,,această situație fără precedent vine pe fondul instabilității profunde generate în sistem în ultimul an. Măsurile drastice adoptate sub umbrela „reformei” și a „austerității” – de la tăierile bugetare masive și reducerea burselor școlare, până la comasarea școlilor, majorarea normelor didactice și eliminarea a peste 14.000 de posturi din educație – au zdruncinat din temelii școala românească.”.

,,Poziția în care șeful Executivului se află acum este una paradoxală”

Totodată, se arată în reacție:

,,Demisia fostului ministru a fost percepută, pentru o parte semnificativă a beneficiarilor direcți ai educației, ca o posibilă oportunitate de resetare a priorităților și de reconectare a politicilor publice cu nevoile și cerințele reale ale elevilor. Totuși, speranța că începutul unui nou an ar putea aduce o schimbare de viziune a fost însă rapid înlocuită de o stare de dezamăgire profundă, alimentată de absența unor soluții clare și asumate pentru conducerea ministerului”, potrivit Adevărul.

Reprezentanții Consiliului critică faptul că Ilie Bolojan și-a asumat interimatul.

,,Poziția în care șeful executivului se află acum este una paradoxală: acesta preia interimar conducerea unui sector asupra căruia a avut constant poziții publice critice și în care au fost aplicate primele și cele mai ample tăieri bugetare sectoriale, în contextul combaterii deficitului bugetar. În cazul în care interimatul va fi de durată, prim-ministrul va fi, totodată, cel care va negocia și va contura bugetul educației și cercetării pentru anul 2026, într-un moment-cheie pentru stabilitatea sistemului.”

,,Educația, un domeniu lipsit de o direcție clară”

Criticile continuă și la adresa sistemului educațional în sine.

,,Un minister lăsat fără conducere timp de aproape o lună, apoi preluat în extremis de către premier, reprezintă un semnal de alarmă. Educația pare, în aceste vremuri, un domeniu lipsit de o direcție clară, gestionat ad-hoc chiar de cei care i-au provocat criza. De-a lungul anilor, educația a fost transformată într-un instrument politic, utilizat pentru propagandă electorală sau ajustări bugetare, pierzându-și astfel scopul său fundamental. De aici decurg o serie de disfuncționalități sistemice: o școală a cărei relevanță pentru viață este constant pusă sub semnul întrebării, elevi care nu își cunosc drepturile și care sunt formați într-un climat al constrângerii și fricii, studenți care aleg să părăsească România în căutarea recunoașterii reale a muncii lor, performanță cerută fără a fi susținută de resurse suficiente și adecvate, precum și lipsurile unui sistem care ar trebui să garanteze accesul gratuit și echitabil la educație.”

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI