Adio, jocuri de noroc la Alba Iulia! Consilierii locali au votat interzicerea lor. Proiectul a trecut cu 15 voturi „pentru”

Adio, jocuri de noroc la Alba Iulia! Consilierii locali au votat interzicerea lor. Proiectul a trecut cu 15 voturi „pentru”

Consiliul Local al municipiului Alba Iulia a adoptat luni hotărârea prin care organizarea și exploatarea jocurilor de noroc se interzic pe întreaga rază a municipiului. Proiectul a trecut împreună cu amendamentele depuse de inițiatori, șapte consilieri locali din mai multe formațiuni politice. În total au fost 15 voturi din 21 pentru interzicerea jocurilor de noroc.

Dosarul e deschis din martie. Proiectul a intrat de trei ori pe ordinea de zi și a fost retras de două ori, de fiecare dată pentru că majoritatea consilierilor voiau altceva decât forma aflată pe masă. Între timp s-au organizat o dezbatere publică și un sondaj. Din 2.164 de voturi exprimate, 66,3% au cerut interzicerea. Forma votată luni a stat în consultare publică între 17 și 28 august.

Cazinourile, agențiile de pariuri și sălile de păcănele nu vor mai putea funcționa nicăieri în oraș. Singura excepție privește jocurile loto tradiționale ale Companiei Naționale Loteria Română, pe care legea le rezervă statului și pe care un consiliu local nu are cum să le atingă. Interdicția acoperă locațiile fizice. Accesul la platformele online rămâne treaba Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Ordonanța de urgență 7/2026, publicată în Monitorul Oficial din 25 februarie, a mutat în sarcina consiliilor locale decizia dacă jocurile de noroc se pot desfășura pe raza unei localități. Aceeași ordonanță le-a dat primăriilor instrumentul fiscal, o taxă pe metru pătrat de suprafață utilă, și obligația de a reevalua anual fiecare operator. Alba Iulia a folosit ambele pârghii, în forma cea mai severă pe care legea o permite.

Partea care nu se vede în comunicate stă în amendamente, și tot ea explică de ce hotărârea are șanse reale să treacă de controlul prefectului. Consilierii au scos din text datele calendaristice fixe, care riscau să expire înainte ca hotărârea să apuce să fie publicată. Au ancorat interdicția în articolele exacte din ordonanță, în locul trimiterilor generice. Au definit expres zona vizată ca fiind întreaga rază administrativ-teritorială, ca să nu rămână loc de interpretare pe cartiere. Și au introdus o clauză de rezervă pentru operatorii care aveau autorizație ONJN valabilă la 25 februarie 2026.

Clauza aceasta din urmă are în spate o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene. În cauza Berlington Hungary, judecată în 2015, instanța de la Luxemburg a stabilit că un stat care desființează peste noapte o piață pe care el însuși a autorizat-o, fără perioadă de tranziție și fără despăgubire, restrânge libera prestare a serviciilor. Ungaria a pierdut acolo. Consilierii albaiulieni au ocolit capcana înainte să ajungă în ea.

Operatorii care funcționează astăzi legal în Alba Iulia mai au, așadar, un an de la intrarea în vigoare a hotărârii. În acest interval pot cere autorizația locală anuală, plătesc 500 de lei pe metru pătrat de suprafață utilă și lucrează exclusiv în spațiile în care își desfășurau deja activitatea. Nicio locație nouă. După expirarea termenului, interdicția se aplică integral și fără excepții.

Ce dispare, în cifre

Merită spus și cât cântărește industria care pleacă, pentru că suma e departe de a fi mică.

Anul trecut, operatorii licențiați din România au raportat venituri de 17,7 miliarde de lei, echivalentul a 0,9% din produsul intern brut al țării, și au virat statului 6,6 miliarde. Cinci miliarde sunt taxe proprii sectorului, licențe, autorizații, contribuții pentru joc responsabil și impozitul reținut jucătorilor la fiecare retragere. Restul vine din impozitul pe profit, 0,35 miliarde, și din contribuțiile salariale, în jur de 1,25 miliarde. Raportat la cifra de afaceri, sectorul lasă la buget 37 de lei din fiecare 100, față de o medie națională de 19. Lucrează acolo 23.674 de oameni cu contract direct și aproximativ 45.000 cu tot cu firmele care depind de el.

O parte din bani are, pe hârtie, destinație socială. Legea obligă fiecare operator să plătească anual o contribuție pentru programele de prevenire a dependenței, 500 de euro pentru fiecare aparat autorizat și 500.000 de euro pentru un operator online de clasa I, la care se adaugă taxa de viciu, 1.000 de euro pe post de joc. În 2024 statul a încasat pe această linie 44,6 milioane de euro. A cheltuit pentru joc responsabil 1.620 de euro, adică 0,003% din total. Din vara lui 2025, legea trimite oricum 85% din contribuții direct la bugetul de stat, iar 15% rămân pentru activitatea de prevenire.

Cel mai apăsat regim din Uniune

Un studiu comparativ pe 43 de jurisdicții, așază România pe primul loc în Uniunea Europeană la severitatea de ansamblu a regimului, cu 89 de puncte dintr-un compozit de 100.

Germania taxează online mai apăsat, iar studiul o consemnează ca atare. Poziția României vine din cumulul de obligații, din ritmul schimbărilor de reguli, 1,75 modificări majore pe an față de 1,22 în Bulgaria și 0,46 în Germania, și din mecanismul de colectare, unde niciun stat cu piață licențiată nu strânge banii mai eficient. Statul român încasează în avans, reține impozitul la sursă la fiecare retragere a jucătorului și leagă păstrarea licenței de declarare. Reevaluarea locală anuală a fiecărui operator, cea introdusă în februarie, nu are echivalent în niciun stat membru.

În 2025 erau autorizate 45.659 de aparate în toată țara. Astăzi mai funcționează 29.014. Între februarie și mai, ONJN a autorizat 2.337 de posturi de joc, față de 18.981 în aceeași perioadă a anului trecut, iar taxele de autorizare încasate au coborât de la 485 la 300 de milioane de lei. Cele 185 de milioane s-au pierdut înainte ca majoritatea consiliilor locale să apuce să voteze ceva. Din circa 3.100 de unități administrativ-teritoriale, până în august luaseră o decizie 90. Treizeci și cinci au interzis. Cincizeci și cinci au permis. Alba Iulia intră acum în prima categorie.

Partea nespectaculoasă

Ce urmează pentru oamenii din sălile de joc din Alba Iulia contează mai puțin la televizor decât votul de luni. Vorbim de câteva zeci de locuri de muncă într-un oraș de 64.227 de locuitori, cu salarii peste media locală într-un sector în care se intră fără diplomă. Vorbim și de firme care au plătit ani la rând licențe scumpe pentru un drept mutat, în februarie, în mâinile a peste 3.100 de consilii locale. Patronatele repetă de luni de zile același lucru, că sunt sancționate pentru o activitate pe care statul a autorizat-o, a taxat-o mai apăsat decât oriunde în Uniune și a trecut-o la venituri bugetare. Argumentul nu e de aruncat.

Limita lui o arată tot cifrele. Cererea rămâne acolo unde era, își schimbă doar adresa. Președintele ONJN a anunțat pe 31 iulie blocarea a circa 800 de site-uri ilegale într-o singură ședință, aproape 1.180 de la începutul mandatului, și susține că peste 70% din piața online europeană funcționează în afara oricărei licențe. În registrul național de autoexcludere sunt înscrise 59.011 persoane. Niciuna dintre aceste cifre nu contrazice votul de luni. Ele arată doar cine are de făcut restul drumului, iar acela nu e consiliul local al unui municipiu de 64.000 de oameni.

Hotărârea se comunică prefectului județului Alba și devine obligatorie de la data aducerii ei la cunoștință publică, în cel mult cinci zile de la comunicare. Poate fi atacată la instanța de contencios administrativ de prefect sau de orice persoană care se consideră vătămată.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News